Pe munte 2024

Am stat si am meditat,si am realizat ca nu am simtit nici o schimbare,intre trecerea aniilor.Am facut doar o evadare,ca sa vad daca mai stiu sa umblu.Am umblat,pana picioarele au cedat,si in sant am picat.An nou fericit,si cu Dumnezeu inainte!2024

Catre Cer…

Catre Cer,indoielile pier,catre Cer,mi-e drumul mereu.Nu iti spun,ca urcusul nu e greu.Am sa-ti spun,si am sa-ti cer,sa privesti tot catre Cer.Nu iti spun ca lumea-i buna,asta nimeni n-o sa-ti spuna,dar in lume traim si noi,ca si nuferii in noroi.Mergi curat pe drumul tau,si cu totii sa ascultam de Dumnezeu.Ruga mea,tu tine minte,si fi luminat de al nostru Parinte,chiar si in zilele sfinte!Pentru acum,iar pentru atunci,nu imi va mai trebui nici minte.Mai aproape de Cer,mai aproape de poarta divina,mai aproape de Cer,spre tara de lumina.Gandesc ca o artista,optimista,mai sucita mai invartita,cateodata rasucita,dar ma fac fericita.Cand nu sunt implinita,umplu cada cu apa,nu clocotita,inspumita si aromita si ma implinesc,cand sunt amortita.Nu o fac de ochii lumii,o fac de ciuda,lumii,sa vada ca in pofida trudi,eu ma iubi.Nu sunt egoista,cateodata pesimista,dar nu insista,pe loc se-n firipa,cu o garofita.Nu fac ciuda la lume,vreau o ciurda de urda,ca sa nu ajung surda.Nu sunt femeia activista,ca dintr-o revista,si nici artista emerita,nu fac nici pe pocaita si sfintita,sunt o femeie cu nemiluita,dar sunt cinstita.Mila voiesc nu jertfe,care se vestejeste si putrezeste.De la asfintit de soare si pana la apus,eu cu uleiuri tot m-am uns,si ma prezint precum v-am spus,fara ego,doar cu placebo.De la pamant la cer,eu tot mai sper,sa fiu mai aproape de cer,si de la nimeni sa nu cer.Ma indrept catre cer,egoista sa pier,sa nu ma prefac,ci lui Dumnezeu toate sa-i fac pe plac.Si eu va plac,dar sunt mai fericita cand tac si fac!Cu drag va imbrac,nu numai spun,dar si fac.Au trecut multi ani de cand zac,si bine nu stiu cand mai ma fac.Ascult acum o melodie,este despre boala si buruiana,sa-mi fie inima vigana.Tot cant si iarasi cant,dar multe buruieni sunt pe pamant.La boala trebuie sa-i gasesc leacul,ca sa nu ma duca dracu.Si pe boala si pe drac,le leg intr-un sac,si le usc cu mac.Sunt afara pe islaz,ca sa mai uit de necaz.Leacurile le-am luat,si plutesc cu gandul,la un palat.Sanatate,si de boale sa scapati!Multe lucruri nu inteleg,si viata nu ma intelege,eu caut o noua lege.Mai oameni buni,lasati-ma sa mai suflu putin acum.Nu mi-e bine,dar totusi m-am spalat pe fata,si am mai vazut o noua dimineata.Daca te simti singur,nu uita,milioane sunt la fel ca tine.Dar asa ma simt si eu.You are not alone!Eu ma rog pentru tine,si tu pentru mine.Sa ne fie la toti bine!Trec zilele si anii,eu fac tot patanii.Incerc sa-mi ascund in adanc oftatul,sa nu pic si eu ca altul.Nu jigniti si nu va bateti joc de nimeni,ca nu aveti nici un drept,decat sa va bucurati si sa stati drepti.Din tot ce faci,fa ca sa fie in fiecare zi,o bucurie.Neobositi,trebuie sa fim cinstiti.Si anotimpurile toate,noua ne-au fost lasate,ca in fiecare zi din ele,sa avem cate-o sarbatoare,cu micsunele.Azi si in fiecare zi,sa se simpta armonia,sa uitam de galagia.Din fiecare fraza sa facem bucurie,si din fiecare raza,sa facem un cantec nespus,acelui care e Isus.Haideti sa laudam pe Domnul,si azi si in fiecare zi!Si cate zile eu voi mai avea,cu o mare sarbatoare,voi intra in imparatia Sa!Traiasca tot poporul,Domnul e Conducatorul!Fratilor credinta sa n-o dam napoi,faca ce-o vrea Domnul,sa faca cu noi.Flori de iasomie,uite azi sunt iarasi vie,si ascult o melodie.Doua clipe de iubire,de cu zori cum se cuvine,si-mi indrept fata si gandul,catre zarile senine.Uite vin din departare,petale albe,pentru iubire si raspuns.Cu versul visurilor mele,si iubirea melodiei mele,le scriu aici,ca tu sa nu te infrinci.Am tresarit cand m-am sculat,prin umbrele tacerii,sa te gasesc,dar ai plecat,doar visul mie mi-a mai ramas.Un vis din luna iernii ma atingeau,cu soaptele tacute.Pacat ca visul nu mai vine inapoi,eu doar raman cu gandul,ca sa-mi scriu,cuvantul.Cine esti tu,cine sunt eu?Intreaba sufletul,si-ti va spune,ai grije mare.Cand soarele sta ascuns in taina,sub aripa unui nor ascuns,poate si el ca mine,este intristat.Si daca anii vor trece,tu nu uita,inspre cer,usa ti-ai deschis!Multe s-au stins,si se vor stinge tot mereu,iubirea sa ramana aprinsa,ca e darul lui Dumnezeu!Multe se pare ca nu au sens,ca merg pe un invers sens,dar tu sa ai in viata un sens,ca tot ce asterni,o sa culegi.Cu amintirile des sa vorbesti,si chiar si de mine sa iti amintesti,cand te trezesti.Tot ce a fost frumos,candva sub soare,astazi doar amintirea,le cuprinde,aici in departare.Iar cand singuratatea te cuprinde,tu in inima iti aprinde,o flacara mica,de iubire.Melodia dragostei sa o canti mereu,cat mai stai pe pamantul gol.Cand ai un gol,umple-l cu o melodie,d’amor,ca sa nu mori.Si apoi din nou sa canti melodia biruintei si a credintei,pana la staruinte.Dumnezeu m-a creat cu iubire,am in suflet iubire din El,mi-a dat Viata si-ntelepciune,ca sa pot sa iubesc ca El!Viata mea e legata de Cer,e zidita cu dragoste sfanta,Harul Domnului meu,ma-nsoteste mereu,prin iubirea lui Dumnezeu.El pune iubire in mine,pana voi ajunge-n Cer!

Banii sa duc,amintirile raman…

Stau cuminte si cumintica,pe a mea paturica.Am ajuns foarte cu minte,am mancat boabe de linte,si sunt cuminte.Nu stiu ce este mai greu,sa impingi sau sa tragi inainte.Ma imping si ma strang,ma pitig si apoi strig,ca ma imbratising.Ma impunge un junghi,ca toate ma ajung,si nu le mai ajung.Trag de mine,si cand ma scol din pat,imping de mine si cand de toate m-am saturat,dar tot vreau sa stau in pat.Nu stiu ce s-a intamplat,ca energia m-a lasat,ori am ajuns eu baba,si nu mai pot sa fiu breaza si nici treaza.E foarte adevarat,ma simt ca un soldat,cu farmece m-au fermecat.Ma imping tot din nainte,si vreau sa fiu cuminte,dar gura ma ia pe din nainte.Parca am ajuns cu minte,o sa ma invat eu minte,sa ma socot,ca un parinte.Copii imi dau atata stiinte,ca am ramas si cu buzele fripte,dar tot vreau linte sa am minte.Fica mea Ramona,mi-a povestit de drona,si cum se intinde cu sonda.Iar eu am ramas tot bolonda,nu sunt blonda,dar mi-a adus fonta.Nu mai am nici o putere,ca toate pute si pere,doar mai am niste mere.Draga mea Ramona,nu ma mai cere,raman si fara vedere,si iti zic la revedere!Cu parere de rau,am ajuns ca un tarau,fara urlau.Acum ma duc,ca un haiduc,si in caruta eu ma urc,si ma tot duc.Nu stiu unde sa ma mai duc,sa fiu ca un cuc,poate o sa ma urc in nuc,cu bursuc.O zi grea,am simtit-o pe pielea mea,si am scuturat-o pe a ta,sa simti si tu,pe pielea ta,cat de grea e durerea mea.I push it through.And you push it too!Nu vreau sa ma tem,chiar daca trec prin greu,prin furtuna si ploi,si dureri in roi,privesc in sus,pentru ziua de apoi.Niciodata nu ma tem,chiar daca ma tem,am un tel.Cu Dumnezeu in ziua buna,chiar si-n disperari sus in cer eu am comori.Niciodata si nicicand,nu plec la drum fara Domnul meu in gand,care ma iubeste,oriunde si oracand.Daca trec prin suferinta,El e a mea credinta,care imi da biruinta.Nu ma tem,orice ar veni,cu El voi birui.Stiu ca multe se intampla in lume,nici acum nu mi-a trecut,ce s-a intamplat si cu mine,mi-a fost frica si de un caine,si toate s-au zbarcolit pe mine.Astept sa treaca toate,sa nu mai fie nici noapte,sa trec peste toate,cum se poate.Nicidecum,nicidecum,niciodata,despartire de Domnul meu nu-i.Nici in foc,nici in moarte,si inima nu ma desparte,orice ar fi sunt al Lui!Nu ma tem,nu ma tem,sunt al Domnului!De peste 60 de ani tot incep,si tot singura ma motivez.Bine ca inca nu evadez,tot meditez,cum sa le lustruiez.Nu stiu daca e bine sau rau,stau singura in coridor,si privesc cainii cum se domol.Cineva mi-o spus asa,sa nu-ti fie frica,chiar si singurica,lumea tot se strica.Nu vreau sa ma stric,ca nu o sa ma mai fix,si o sa ies din prefix.I-am spus la o vecina,nu sunt singura singurica,sunt eu si cu mine,si cred ca si asa mi-e bine.M-a chemat pe la ia,sa povestim despre ce vrea ia.Imi plac povestiile,dar cateodata imi iau si castiile,sa aud tigancile.Ca in fiecare zi,ori aud,ori nu mai vad,ma duc in codrii sa ma dezmierd.Cantarile ma tine bine,si ma invarte catre tine.Din cantari invat multe,ca viata inca mai este dulce,si mai putin,si tot se duce.Balci de balci,am venit aici asea,sa va mai spun ca dragostea ma ia,si ma duce tot asa.Cand imi vine vre-o ideie,o pun in lideie sa prinda scanteie.Ori cum dam,si ori cum facem,toate n-e dau pa crace.Toti avem harul,sau poate doar parul,dar ce e scris cu calendarul,ramane cu farul.Nu am vrut sa ajung aici,am vrut doar sa scriu ca singura nu stiu,dar stiu,ca am trecut un pic de pustiu.Cu totii ma pun bine,dar nu i pun pasta mine,ca ma turteste da sar si matele din mine.Ma pun cu binisoru,sa-mi fie mai usoru.Numai ce ma uit la ceas,si am ramas si fara glas.Pe potecile straine,am ajuns aici,vecine.Si mai departe o sa vedem,daca nu ne incrucisam.Mi-o-ncoltat gandurile.Daca te simti murdar si la rascruci de drumuri,uita-te in sus,exista si pentru tine o cruce.Nu vreau sa fiu ca ceilalti,vreau sa fiu ca mine.O inima care viseaza,nu imbatraneste.Tu ai fost locul de-adapost,al nostru,Doamne,din vecie.Si sub al aripii umbrar,noi am gasit credinciosie,ce minunat,sa ai o stanca-n vremuri grele.Mergem inainte cu Tine,Doamne,orice ar veni,orice s-ar intampla!Mergem inainte cu Tine,Doamne,nu ne clatinam,suntem in Mana Ta!S-a ridicat al marii val,peste corabie deodata.Si cand credeam ca norii grei,imi vor umbri viata toata,m-ai intarit,ca sa raman pe stanca tare.Cu tine am ramas mereu,si voi ramane totdeauna,caci mare este harul Tau,ce l-am cantat si-l cant intruna.Te voi slavi,Tu dorul dorurilor mele.Ce va fi maine eu nu stiu,dar stiu ca taina voii Tale,o voi pricepe in curand,cand voi canta-n cer osanale!Ce minunat,cand voi ajunge-n stralucire.Banii sa duc,amintirile raman.Cum a fost n-o sa mai fie,cum va fi,nimeni nu o sa ma invie,o sa zbor din colivie.Craciun fericit,un pui fript,Sanatate sa treci cu bine pasta toace,ca da toate ne stoarce.Si-om mai vedea,la anul,ce-o mai ramanea.