Biruit sau Biruitor?

Ridic steag de biruinta,si ma inalt,si nu voi renunta,Domnul e de partea mea!Steag de biruinta,pace,suferinta,sfinta adiere,har si manghaiere.Si nu voi renunta!Merg inainte prin credinta,si voi avea biruinta.Cand lupta e gata,voi purta cununa,cea de biruinta.Cerul si pamanul,e una cu mine,ca gandul.Pe pamant locuiesc,dar de cer ma pregatesc.Si cand durerea e cea mai grea,biruinta eu voi capata.Si steagul de biruinta cu mine il voi lua!Nu sunt un invins,sunt biruitor spre biruinta!Si toate acestea e numai prin credinta!Biruit sau biruitor?Pana mor o sa fiu biruitor.Multe nu inteleg ce se cere,si mii de lacrimi nu-i ajung,si mai multe imi cere.V-am scris nu ca n-ati cunoaste adevarul,ci pentru ca il cunoasteti si stiti ca nicio minciuna nu vine din adevar.Daca stiti ca El este neprihanit,sa stiti si ca oricine traieste in neprihanire este nascut din El.Dispar si ceruri si pamant,si totul atarna de un cuvant,cum mintea imi cerne.De atatea ori nu inteleg,si vreau misterul sa-l desleg,dar nici pe mine nu pot sa ma aleg.Nimeni nu este intrebat,cand n-i se masoara anii,nici clepsidra nu stie ce va fii,dar viata tot n-e alerga prin amintiri,si stam in balansorului priviri,pana n-e ia somnul.Si atunci vom fii cu totii doar amintiri!Acum tot ce ne-a ramas,sunt doar niste amintiri!De atatea ori,am vrut doar sa-mi sterg,tristetea din amintire,sa o pierd din privire.Am inteles de atatea ori,cum ma instinteaza Dumnezeu,prin spini si flori,prin credinta si umilinta,in fiecare zi sa am biruinta.Si chiar de am plans de atatea ori,nu imi pierd a mea credinta,merg din biruinta in sarguinta,pana ajung la pocainta.Amicul meu tu nu uita,fa-ti si tu partea ta!Chiar daca afara nu e vara,incetineste pasii pe carare.Priveste un rasarit de soare,mai canta si-o cantare,chiar daca inima te doare.Stai si asculta o pasarica,priveste cum zboara o randunica,miroase o floare oricat de mica,si bucura-te de o zi deosebita.Cu pasii mei in pasii tai,adesea m-am oprit,dar tu credeai ca nu stiu eu,dar sa stii ca te-am vazut.Multi pasi,multi oameni,ne inconjoara zi de zi,priveste sus in departare,priveste ca sa vezi in zare,e atata splendoare!Pasi marunti,sau mai mari,departe acolo pe cale.Azi m-am oprit putin pe o cale,si am dat ascultare,inima mi-a spus poti sa mergi putin mai agale,e bine si asa,doar e o cale.Pe calea ingusta eu merg tot mereu,e drumul ce duce drept la Dumnezeu!Placeri si desertaciuni pe ea nu-s pentru-ca duce drept sus,la Isus.Chinuri,dureri vom avea de multe ori,dar tinta noastra ce duce in sus,e marea iubire a lui Isus!Pe cararea mea nu a fost doar numai soare,a fost si chin a fost si plans,a fost durere si oftat,doar prin iubirea Lui eu am rezistat.Adesea ma intreb,de ce oare?Dar atunci cand sunt doar pe carare,le vad mai bine pe fiecare.Am strabatut din nou a mea carare,si biruinta am primit in incercare.Pe a mea carare,nimic nu este la intamplare,poate a trebuit sa fie doar asa,sa te inalnesc si pe tine pe carare.Si daca pe cararea vietii eu te-am cunoscut,vreau sa nu uiti,priveste sus la munti,de acolo la toti ne vine izbavirea,ca sa gustam putin,si fericirea.Despre carare,o cale sau un drum,atatea pot eu ca sa spun,iubirea,am intalnit-o acum.Este frumoasa,dar si dureroasa,dar poti face fata!Cararea prin al meu destin,mi-a dat puteri sa vad din plin,pe unde poate sa ma duca dragostea.De jos in sus,eu merg tot mai sus,acolo pe mine ma asteapta Isus.Alunecusuri daca vor veni,boale de vor bantui,departe daca tot pe drum as fi,din rasputeri ma straduiesc sa urc mai sus.Cateodata nu e deloc usor,e mai brazdoasa,mai imaloasa,si intunecoasa.Ori cum ar fi sa fie,o alta cale nu o sa fie,o vrei nu vrei,ea te duce spre vesnicie.Cati oameni au umblat pe calea dreapta,cati oameni eu am intalnit,mi-au spus,tu dute mai departe!Departe eu am venit,si oare cat mai de departe sa merg eu necontenit.Oare atunci cum va fi,cand eu drumul l-am sfirsit?Mai un munte mai un drum,mai o vale,si am sa ajung,pana voi ajunge sus.Departe,daca scriu din nou pe drum,sa stiti ca eu sunt si merg doar pe drumul cel lung.Acum eu te salut!Drum bun,drum bun,de pe un drum!Romani 8:37-39 Totusi in toate aceste lucruri noi suntem mai mult decat biruitori,prin Acela care ne-a iubit.Caci sunt bine incredintat ca nici moartea,nici viata,nici ingerii,nici stapanirile,nici puterile,nici lucrurile de acum,nici cele viitoare,nici inaltimea,nici adancimea,nici o alta faptura nu vor fi in stare sa ne desparta de dragostea lui Dumnezeu,care este in Isus Hristos,Domnul nostru.Biruit sau Biruitor?

Un Septembrie binecuvantat…

Din nou a ajuns un nou Septembrie pe la noi.Noi mancam tot usturoi,sa nu ne prinda guta,in zii de ploi.Au trecut zilele verii,trec stol de cocori,si toamna vine domol.Vara de vara,Septembrie da iernii ocol,si toate sunt ca un pristol.Septembrie cu paduri aurii,mistuie vara pe campii si in vii.Toamna e geloasa,pe vara cea frumoasa,ca e calda si luminoasa.Sa va bucurati de orice anotimp,si in orice timp,ca asa e viata,cu patru anotimp.O zi buna tuturor,nu va incruntati,zambiti si binecuvantati!Vezi tu omule,natura slaba,unde te indrepti cu-atata graba?Viata este scurta,si maine te imburda.Nu mi-e rusine sa-iti spun,m-aplec in jos si te privesc de sus,cararea mea duce la Isus.Stiu ce inseamna sa fii jos,chiar cand toti se cred vanjosi,eu manc pe gogosi.Sa ajungi mare,e lucrul de onoare,care la toti n-e aduce valoare.Te respect si iti multumesc,am invatat si tot invat,cum sa te ridici,cand ai cazut jos.A trebuit sa trec si eu pe aici,sa invat de la furnici,ca nici lor nu l-e pasa,ca sunt asa de mici.Cand ma vad mica,atunci El ma vede mare,si ma intareste pe carare.Am si eu o poveste,care si de tine se vorbeste,ca lumea intreaga se jeleste.Omule nu mai te jelii la lume,ca si tu faci parte din aceasta lume,si lumea e tot lume.Nu vreau sa m-i se faca plecaciune,mai bine sa mananci alune,ca sa uiti de lume.Nu mi-a fost usor,dar am cazut usor,sa urc incetisor,si spre cer sa zbor!Las totul de-oparte,si ma pregatesc de casa.!Pregatiti-va si voi,sa fiti gata,pentru ziua de apoi!Omule ce fugaresti dupa himere,nu uita ca pan la urma,toate nu mai au nici o placere.Fugim si tot fugim,ori cu haina rupta,ori fara mantaua,fugim si nu stim sa ne mai oprim.Unii ne fugaresc,pe altii i fugaresc altii,si uite tot asa ne fugarim pana pierim.Atata jale in asta lume,ca oamenii mai spera o minune,dar nimeni nu vine,si am ramas toti in desertaciune.Vine sfarsitul sub greul ce l-am dus,am plans,am plans,dar nu ne-am dat batuti.Am plans mult si de jalea celor ce s-au dus.Omule,ce treci fugar prin lumea asta mare,ridica-ti ochii spre Calvar,la Cel ce-a suferit amar!Acum esti mai fugar ca niciodata,si bei din trestia durerii nemangaiata.Daca in sufletul tau nu este recunostinta pentru dragostea pe care Dumnezeu o are,nu esti implinit.Diferenta intre pui de naparca si pui de Dumnezeu este ca puiul de naparca se pocaieste de frica maniei viitoare,pe cand puiul de Dumnezeu se intoarce la Dumnezeu de dragul Tatalui.Pui de naparci,cine v-a invatat sa fugiti de mania viitoare?Faceti,dar,roade vrednice de pocainta voastra.In viata de zi cu zi dreptatea omeneasca lasa de dorit constiintei.Pentru orice cuvant desert pe care-l vor rosti oamenii,vor da socoteala in ziua judecatii.Noi toti oamenii suntem la fel in ce priveste pacatul.Toti am pacatuit,nu exista nici unul care sa fie fara pacat.Timpul trece,pietrele raman.Timpul trece dar cuvintele raman aici scrise.Prea putin vorbim despre aceste lucruri.Ca de fiecare data,merg la plimbare de improspatire a sufletului dar si a trupul.Am stat sa ma odihnesc putin,si mi-a venit cintarea"O ce har sa sti ca DOMNUL te iubeste,o ce har sa fi copilul LUI,cand cei din jur te vor privi,tu fi plin de pace vei birui".Ceea ce ma face pe mine sa imi duc viata pina la capat,este ca am o nadejde,si nadejdea aceasta nu ma insala.Da,sunt cu mintea clara,stiu bine prin ce am trecut si prin ce trec chiar acum.Priveste sus,in port e faru-aprins.Sa nu te plangi cand bolta e pustie,si norii grei apasa asupra ta.Mai sus de ei,e marea vesnicie,acolo-i El,nu dispera!Sa nu te plangi cand toti te-au dat uitarii,tu esti chemat lumina s-o rasfrangi,dar nu uita,de nu raspunzi chemarii,tu esti infrant,si atuncia poti sa plangi.Ne temem de ploaie,ne temem de vant,ne temem de vorbe,ne temem de gand,ne sperie visul si-apoi il visam,ne temem de lacrimi si-apoi le varsam.Ne sperie vorba si-apoi o rostim.Fugim de iubire si-apoi o dorim,ne temem de teama,dar n-o ocolim.Ne sperie viata dar tot o traim.Viata este scurta,mai scurta decat ne asteptam.Nu stiu cat de mult sau cat de bine reusesc sa transmit aceste ganduri si sentimente.Dar sunt recunoscatoare si stiu ca nu le merit.Nadejdea aceasta,nu vreau sa se termine niciodata!Vegheaza-n zori,cand ziua abia zambeste,cand totul este iar inviorat.Iar in amurg,cand totul se odihneste,tu indreapta-ti gandul inspre cer,Ii canta slava si Ii multumeste.Si la amiaz in munca grea a zilei,si in valtoarea ei tu sa veghezi.Iar cand te rogi,dorind puterea milei,doar in Isus mereu sa te increzi!Vegheaza-n orice clipa a vietii tale,chiar si atunci cand totul e senin,si-n jurul tau e un dusman hain.Ridica garda rugaciunii cu tarie,vegheaza si lupta,nu te lasa descumpanita.Bucurati-va in nadejde.Fiti rabdatori in necaz.Staruiti in rugaciune.Veghind te pastrezi in lumina,si in stare de pace deplina.Dupa fiecare noapte urmeaza o noua zi,dupa fiecare suferinta urmeaza o noua stare de bucurie.La fel in fiecare dimineata florile isi deschid cupele pentru a fi admirate,iar tu omule in fiecare clipa cerceteaza-ti cugetul,si apoi deschide-ti inima pentru a primi starea de liniste si pace,si inspiratia de care ai nevoie.Dar nu-ti deschide inima ta oricarui strain,pentru ca el nu poate pricepe cautarile tale,el stie doar ceea ce isi doreste.Nu astepta de la cei straini bunavointa lor,ci mai la indemana este bunavointa florilor,de ele vei primi energii creatoare si mult mai multa intelegere.Nu te baza pe nimeni sa-ti conduca viata.Caci odata ce esti lasat fara nimic,nu stii cum sa incepi sa traiesti.Si nu mai are cine sa te ajute.Zambeste-ti de fiecare data cand te privesti in oglinda.In jurul meu sunt oameni care-mi zambesc si-mi ofera dragostea lor.Eu stau si ii privesc fara cuvinte,cei care vorbesc o alta limba decat cea a sufletului meu.Primesc zi de zi imbratisari.Toti incearca sa-si dea cu parerea si sa ma inteleaga,imi deschid ochii si realizez ca din nou totul e frumos.Langa mine sta umbra mea,singura mea prietena.M-am dezlipit de talpile acelor pantofi si am incercat de cateva ori sa plec intr-o alta lume mai frumoasa.Dar de fiecare data ori am pierdut trenul,ori mi-am uitat bagajul.Sa plec?Deci asa visez eu in fiecare zi,la o lume mult mai buna,fara de dureri si suferintii,o lume unde Dumnezeu sa poata spuna,Da.El e salvarea mea!Omule,fugi de rau,doar ce dai,iti apartine.Omul toata viata cere,si chiar daca are,tot mai vrea.Eu iti doresc multa sanatate din partea mea.Un Septembrie binecuvantat!

Today is Grief Awareness Day…

According to the website,National Today,August 30 is Grief Awareness Day.It was founded in 2014 by Angie Cartwright,public speaker and activist,with the intention of raising awareness and educating our society on grief.Persistent,traumatic grief can cause us to cycle,through the stages of grief:denial,anger,bargaining,depression,acceptance.These stages are our attempts to process change and protect ourselves while we adapt to a new reality.Depression is the longest and most difficult stage of grief.Grief is the response to loss,particularly to the loss of someone or some living thing that has died,to which a bond or affection was formed.Although focus on the emotional response to loss,grief also has physical,cognitive,behavioral,social,cultural,spiritual and philosophical dimensions.

Si a mai fost…

Tu stii cat te iubesc?Nu stiu daca ma intelegi,eu nu stiu pe cine sa aleg.Te aleg pe tine,sau ma aleg pe mine,dar noi amandoi,nu putem sa stam.Si cerul nu e totdeauna albastru,dar am ramas in suflet doar cu-n albastru de metil si suspin.Si vara cu zilele ei se duc,si campul s-a vestejit,te-am asteptat,dar n-ai venit.E tarziu,si toamna inca n-a venit,fruzisul e tot ravasit,de-atata plans,m-am ratacit si am racit.Plangand pe drumuri am ramas,si tu tot nu ai venit.Si cand iarna din nou va venii,tu de mine nu ai sa mai stii.E prea tarziu,nu mai venii.Nu a fost nimic,din ce-a putut sa fie,si ce-a putut sa fie s-a sfarsit,dar nu am inebunit.De simplul fapt divers,asa a fost sa fie.Mi-e dor de un lucru care,sa nu le intalnesc,mi-e scris.Bibelou de portelan,esti tu,a mea iubire,un obiect cu existenta efemera,te regasesc pe aceiasi etajera,atunci cand de tine am uitat.Acum te intreb,bibelou de portelan,de ce nu te-ai spart?Nu a fost o iubire,a fost o nebunie,ce-am vrut sa fie,doar o romanta fara nume,in ceasul ce apune,de pe urma.A fost un vis,un cantec mult prea fericit,adus de pasari calatoare,in toamna din departare.Si a mai fost refrenul vietii mele,cu care altadata un poet l-e scria,pe marginile lacului,cand erau demult uitate.A fost un vers scris dintr-o melodie,si o poveste care-mi apartine mie!Am fost,a fost,si a mai fost.

2003 in Navy and present…

WCG wishes to regularly recognize and share stories of our very own “hometown heroes.”Advisor Ramona Maior,CFP® is one of our WCG Veterans and like all of our military families, has experiences to share. As part of Ramona’s service, she was deployed in the Arabian Gulf in support of the rebuilding of Iraq and the maintenance of regional stability.  As a postal clerk on board a nuclear-powered aircraft carrier, she earned a Navy achievement medal for assisting in the transport of incoming and outgoing mail via helicopter and plane. She helped the postal team process of 5 million pounds of mail and 7 million pounds of cargo: “Everyone always waits for their care packages, and being able to give them their long awaited boxes is a great joy.”  This is a big contribution considering the conflicting range of emotions our service members experience while deployed at sea. We are so proud of what Ramona accomplished, and we are grateful to have her diverse experience and viewpoint on our team.

Am vazut atatea…

Niciodata nu e prea tarziu sa ne pocaim.Vreti sa stiti ce am mai descoperit?Avioane si helicoptere.Mi-am profilat acum ideea,nu stiu de ce,dar toate avioanele ce le-am zarit de dimineata,parca au vrut sa ma cunoasca.Au trecut doar peste capul meu,am crezut ca vrea sa-l spele.Si ce am mai realizat,au trecut asa de incetinat,precum au fost umbletele mele.Parca tineam ritmul cu ele.Dar nu stiu ce sa intamplat,am ramas cu capul catarat la ele.Capul ma tot duce,dar eu vreau la munte,dar nu mai poci trece peste punce.Oricum fac,capul tot ma impunge,numai la prostii ma duce.Oricum avioanele imi pica bine acum,ca trebuie sa privesc tot timpul in sus.Am invatat si ceva bun,chiar daca am un cap nebun.Si multe mi-au venit in minte,vreau sa zbor,dar tot din minte.Nu m-am grabit deloc,am savurat totul cu folos.Si cand tot ce imi vine in minte,te informez eu,doar tu fi cuminte.Cate idei mi-au venit,ca de obicei,dar il confund cu un obicei.Nu stiu ce mai vreau,dar imi vine sa zbier.Ajutor,inca nu vreau sa mor.Atatea as avea de facut,nu ca le vreau,dar trebuie facut.Parca ce as vrea sa mai aud?Ce vreau sa aud,eu nu aud,ce vreau sa vad parca nu mai vad,ma ghidile urechile,dar inca sper.De dragoste nici nu mai vorbesc,e ceva demodesc,de iubire nici atat,ca la mine nici nu sa oprit.Vreau sa ma duc mai departe,dar nici nu mai stiu ce-o sa gasesc.Chiar nici dreptate eu nu primesc,si toate se intoarce pe roate.Cu ce eu ma inviorez?E atunci cand tu ma imbarbatezi,si-mi spui,ca ma iubesti.E simplu,nu e deloc complicat,dar tu nici nu te-ai deranjat.Imi place sa trec cu ideia,ca tu poti sa detii cheia,si sa-mi deschizi usa inimii mele.Dar nimic important,stiu ca te-ai saturat,de atat asteptat si umblat.Avioanele au trecut,eu nu m-am temut,am terminat si de umblat,am castigat timp si aier curat,si sunt din nou la calculat.O zi vine,una trece,si te trezesti ca totui rece.Si ce am mai vrut sa va spun,pasarele multe au fost pe drum,mi-au cantat,m-au salutat,si eu de toate am uitat.Apoi am inceput sa ma gandesc la tine,imi pare rau sa-ti zic,dar tie nici nu ti-e rusine,ca nu te-ai gandit la mine.Te inteleg,esti tare destept,nu ai vrut sa te deranjezi.Sa sti ca nu m-am suparat,cu soarele eu am umblat.Mi-a spus ce nimeni nu mi-a mai spus,ca ma iubeste mult nespus,ca ma incalzeste,si daca intr-o zi ma paraseste,a doua zi el tot soseste.M-a manghaiat asa duios,pe fata si pe umeri in jos,mi-a si zambit maestuos,si a fost asa de dragastos.I-am spus si eu,ma simt asa de bine,si vreau sa stai tot langa mine.Conversatia a fost asa de amoroasa,ca eu nu am mai vrut sa vin in casa.L-am salutat ca de obicei,i-am dat un zambet,si apoi am plecat.Ma intalnesc in fiecare zi cu el,caci numai el imi este soarele meu!Si tu ai putea sa-mi fi un rupt din soare,dar cand te vad,parca nu mai ai nici o culoare.Vino cu mine in zori de zi sa ne plimbam,de mana sa ne luam,soarele sa-l sarutam,si de departe sa plecam.Poate vom primi amandoi o frumoasa culoare.O poveste ca-n povesti,asa vreau eu sa traiesc.Chiar daca de dragoste nu mai vreau sa vorbesc,ma indragostesc cand scriu povesti.Nu stiu daca are ceva legatura si cu inima,dar stiu ca ma potolesc.Ma linistesc cand povestesc,ma induiosesc cand le privesc,si vreau cu inima sa le traiesc.Nu numai azi,ci in fiecare zi,descopar multe amintiri.Ca sa nu ma plictisesc,chiar daca tu nu ma iubesti,eu am invatat ca trebuie sa ma iubesc.Multe ar fi ele de spus,dar dupa cum eu v-am spus,timpul meu acum sa scurs.Urmatoarea postare,va fi,cum traiesc eu cu prietenele,amintirile mele.Si viata trece,si amintirile raman!Capul ma duce,dar picioarele nu le mai pot aduce!Te implor,nu te impiedica de mine.Prin bezna amagitoare nu reusesc sa vad,decat niste umbre miscatoare.La nimic,vreau sa vad,dar nu mai vad nimic.Nu mai pot sa privesc,atatea am vazut,incat simt ca nu mai pot sa mai vad nimic.Nu ne mai amintim de cei de demult,tot asa cum nici cei ce vor urma,nu se vor mai pastra in amintirea celor ce vor veni dupa noi.Am vazut atatea,ca nu mai vad nimic.

De ziua ta Lucas…

Ganduri povestite,si in lume raspandite💁🏻‍♀️ Venind chiar acum acas,cu Lucas nepotul meu cel mai inalt,si peste cateva zile,cu cinsprezece ani in prag🙏🏼Si cum de fiecare data suntem impreuna,nu fac altceva,decat i spun cat de bun este Domnul cu noi.Noi trebuie sa-i fim recunoscatori lui Dumnezeu pentru tot ce a facut pentru noi.Si asa i-am spus lui Lucas.Uite,ai casa,masa,pat,scoala peste drum,liceul,sophomore,si bunatati peste bunatati.O mama,o bunica,sora,frati si de toti cu bune maniere inzestrati.Nu toti au acest privilegiu cum il ai tu”Si el mi-a zis,da,sunt foarte multumitor pentru toate,si vreau sa merg si mai departe.La cinsprezece ani,mi-a declarat ca il iubeste pe Isus,si mai mult ca atat,vrea sa fie un cetatean de onoare,un student bun,si de valoare.I-am spus,in fiecare dimineata cand te scoli,spune,multumesc Doamne,ca din nou la viata m-ai sculat,si in slujba Ta am intrat.Sa va spun,nu totul e roz,dar cand nu e roz,te rozi si te rogi,sa fi de folos.Viata te ridica,te coboara,te mangaie,te doboara,dar se rupe,chiar de e sfoara.Daca multe lucruri rele se intampla,si atunci trebuie sa-i multumim,chiar daca ne prajim.Domnul sa se indure de noi toti,mai pricajiti mai necajiti,ori cum a fi,in cer vom fi scutiti.Sa multumim pentru tot,chiar daca mancam numai cum pot,si dormim chiar si pe jos,lumea merge tot pe dos.Noi sa fim de folos,si sa ne bucuram de tot ce e miraculos.Un gand curat,eu m-am incurcat,ca de toate m-am incruntat.Va multumesc,pe Domnul l-am glorificat si la buna randuiala si pe voi v-am indrumat.Sa fiti sanatosi si in dragoste pretiosi 🙏🏼❤️💁🏻‍♀️ Domnul sa te binecuvinteze Lucas,si sa te pazeasca!Domnul sa faca sa lumineze fata Sa peste tine,si sa se indure de tine!Lucas!Domnul sa-si inalte fata peste tine,Lucas,si sa-ti dea pacea!’Lucas!La multi ani de ziua ta,15 veri calduroase si frumoase.Din toata inima mea pentru tine,de la bunica ta,care te iubeste mult,Raveca.