Din nou la Sedona…

Dupa 10 ani,din nou la Sedona.Fica mea Ramona,m-a fortat sa merg cu ea si nepotul Lucas la Sedona.Si uite pe unde am mai ajuns.

Ma tavalesc pa jos si ma tanguiesc…

Unu,doi,face-ti toti la fel ca noi.Nu esti singur,si eu ma tavalesc si ma tanguiesc.Urlu sa ma auda tot pamantul,precum in cer si pe pamantu.Vai si ce durere,dar Dumnezeu le stie,nu poarta stiinta de zilele din necunostiintele mele.Unii se tavalesc de ras,eu ma tavalesc de plans.Cand toate au luat fiinta,inima mea a urlat de biruinta!Iar acum eu urlu prin credinta,sa mai am si chibzuinta.Stiu si eu sa te-n burdu,ca te faci ca si surdu.Acum cand scriu,dar cuvintele nu stiu,nu stiu ce-i o exprimare,ca le arunca toate-n mare,si apoi urla si mai tare.Vine o zi,cand urletele se vor risipii,si pustiul il vom parasi.Asa mai este cateodata,imi vine sa urlu deodata,sa trezesc omul de piatra.Doar in scris ma mai exprim,ca dealtfel urlu pana nu mai respir.Trebuie sa fac si eu o data,o urlata suparata,ca sa stie lumea toata,ca m-am dat si eu pe-o roata.Urla marea involburata,cand toata lumea e suparata,si valurile nu-i fac fata.Tot pamantul este plin,de urlete si de suspin,numai Dumnezeu vegheaza,si ne lasa sa fim treaza,pana cand ne potcoveaza.Deci e bine sa urlam,chiar si daca mai tipam,ne mai descarcam naravul,ca de nu ne ia si cu buzduganul.Nu stiu daca pe tine te-a ajutat,pe mine m-a tocat,si urletul l-am fascinat.Daca va pica bine,eu chiar va rog,sa mai urlati pana nu va desteptati!Azi chiar si vantul a urlat,mi-a fost prietenul adevarat,si pa tavalug m-am tavalit.Doar marea,vantul,gandul,ca destul m-am tavalit,l-am si ademenit.O urlare de pe mare,am ajuns si pe carare si la toti eu v-am urat,inca nu l-am terminat,doar l-am zugrumat.Putina tavalire,chiar daca nu sunt eu in fire,eu m-am impacat,si pe voi eu v-am lasat!E bine ca m-am tavalit,dar nu m-am zapacit,doar durerile le-am nimicit.Inca nu m-am dezvatat,doar am invatat,cand te doare,sa te tavalesti cat esti de mare,si apoi sa te ridici din nou pa picioare.Ce tot urli atat Raveca?Tavalita si sucita,dar am iesit cu reusita!

Broasca Pepermint…

Avem o companie,care ne tine de companie,broasca Pepermint.

Vei ramane mereu in inima mea…

Mama,ai plecat si ne-ai lasat,dar ne vom revedea!Azi era ziua ta,87 de ani tu aveai,si 5 ani de cand ai plecat la Domnul!Nu te voi uita,mama mea!

Rodi Agnus Dei…

Nu stiu ce simti,dar eu simt.Unii se simt bine,altii mai putin bine,si multi poate nu mai simt deloc.Vreau sa scriu ce simt eu despre Rodica Agnus Dei.Nu ne-am cunoscut chiar bine,dar am avut cateva conversatii bune cu ia pe message.Am cunoscut-o din Chicago,pe timpul cand fratele Galis era Pastor la Biserica Philadelphia.Sunt multi ani de atunci,dar memoria inca mai lucreaza.Nu am cuvinte sa pot sa descriu ce personalitate avea Rodica Galis Cuc.Fiecare are dreptul de exprimare si de reculegere a amitirilor.Dumnezeu ne stie cel mai bine pe toti.Dar pot sa spun ca Rodica a fost credincioasa si sensibila in facerea de bine si iubirea de oameni.A avut un caracter puternic.A fost,sotie,mama,bunica,sora,cumnata,matusa,verisoara,si prietena.Dar mai presus de orice,a fost mielusaua lui Dumnezeu.Nu idolizez pe nimeni,dar vreau ca asa cum o stiu multi,sa spun si eu,departe de mine gandul sa ma laud,Domnul a iubit-o mult.Multe nu putem intelege,de ce-i asa,o stie numai El.Vei ramane in amintire,si peste ani si ani,imi voi aduce iar aminte de tine.Te nasti,traiesti,si trebuie sa mori.Asa e viata!Si cum s-a citit din Psalmul 90:17 Fie peste noi bunavointa Domnului Dumnezeului nostru!Si intareste lucrarea mainilor noastre,da,intareste lucrarea mainilor noastre!Invata-ne sa ne numaram bine zilele,ca sa capatam o inima inteleapta!Pana la revedere,ne vom vedea!Domnul sa mangaie familia indurerata.Asa ne ducem,rand la rand!