Taci si inghite pastila...

Am inghit o tableta,sa pot sa fac o piruieta,sa ma dau si eu o vedeta.Inghite pastila si taci,ca bine sa-ti faci,sa nu mai ai draci.Tu sa nu-ti bati capul,mie imi place sa-ti atrag atentia,ca sa-mi tin directia.Asta e placerea mea,si mai dute tu in treaba ta.Sunt frumoasa la figura,chiar de nu-ti dau nici o gura,vreau sa te calc pe batatura,ca sa taci din gura.Ma invart cum se cuvine,sa te pot invarti si pe tine.Te invart si dupa ac,ca mie asa imi placi,cand te intorci peste craci,sa scapi si tu de draci.Vorbeasca cine a vrea,ca nu le inchid eu gura.Gura este a ta,si placerea doar a mea.Acum hai sa jucam hora,pana nu ne invarte sfoara.Ca tot omul e cuminte,daca iubeste fierbinte,si nu minte.De mincinosi e plina lumea,si eu vreau sa traiesc ca luna.Lumea sa se uite la mine,si sa-i luminez eu bine.Placerea a fost de partea mea,ca ne-am intalnit,atunci,candva!Ori pastila ori idila,tableta e fitila,te umple cu fertila,sa ajungi derila.Taci si inghite,si apoi sughite,ca toate sunt fripte.Taci si inchide tableta,s-a terminat piruieta!

Si pomul a cazut...

Asa ca pomul,cade si omul,si-i ramane doar locul.Frumosi la figura,bolnavi peste masura.Asa e omul,ca si pomul.Verde si uscat,si de lume transformat.Ca si o speranta dusa,domnilor eu rad in rusa,bolnavul rade-n engleza,doar asa de antiteza.Nu rade de omul bolnav,ca sa nu ti se intoarca.Omul cult rade din ochi,omul rau din dinti,prostul din gat,iar inteleptul nu rade niciodata.Pe omul bolnav tot unul ca el il vindeca.Omul bolnav sadeste fericire din puterea de a lupta.Intrat-a o boala in lume,fara obraz,fara nume.Faptura e?Sau numai vant e?N-are nimenea grai s-o descante.Bolnav e omul ca si pomul,bolnava piatra,se stinge omul,se sfarma vatra.Negrul argint,lutul jalnic si grav,sunt aur scazut si bolnav.Piezise cad lacrimi din veac,invoc cu semne uitare si leac.Eu sunt omul care voi rade in clipa suprema,in fata neantului absolut,voi rade in agonia finala,in clipa ultimei tristeti.Oricat ne vom spala pe maini,boala nu trece.Suntem contaminati si fara precedente,ramanem tot in tristete.

Nu e tarziu sa mai iubim...

Se zice ca niciodata nu e prea tarziu,sau poate invers,ca e prea tarziu.Poate,sau nu se poate,este opusul pe care poate,se mai poate.Niciodata nu e tarziu sa mai inveti,ca de invatat,vrei nu vrei,tot te inveti.Sau e prea tarziu,ca tot inveti,si nu intelegi.E prea tarziu sa te desmierzi,cand vrei sa vezi,si nu mai vezi.E prea tarziu,chiar daca si iubesti,si nu simti nimic,chiar daca primesti.Si niciodata nu e prea tarziu,chiar daca intr-un tarziu,o sa mai intarzi.E prea tarziu sa-mi bati la poarta,e prea tarziu sa m-i te plangi,dar niciodata nu-i tarziu,gandurile mele sa le scriu.Vin si tarziu,ca un giamgiu,sa scriu un omagiu pe un geam de geamburiu,ca totul e tarziu.Nu a fost prea tarziu,poate intr-un tarziu,totul ramane pustiu.Si inima mea ca de ceara,intru-na vrea sa tipe,ca tarziul se infiripa,aici pe plita.Sunt in pripa,am ramas doar c-o aripa,nu stiu cum a disparut,poate de frica.Niciodata nu e prea tarziu,e tot tarziu,ca un caramiziu argintiu.Nu e tarziu deloc,ca eu tot stau pe loc,si cu viata tot ma joc,pana ma pune la loc.E tarziu,am intarziat ca tare m-am zgariat,de ce tot am intarziat.M-am nascut mai tarzie,cu doua saptamani dupa ziua de maine,ca ieri trebuia sa fie,dar mama a intarziat sa mai vie.Intr-un tarziu am adormit,si cand m-am trezit,a fost prea tarziu,ca nimic nu am reusit.Acum nu mai este tarziu,am mancat un tiramisiu,ori e prea tarziu,ori nu-i tarziu,toate intr-un tarziu,nu v-a mai fi nimic tarziu.Tarziul a disparut,momentul m-a strabatut,si eu nu m-am dat batut,tarziul a fost doar un inceput!

Amintiri,ploaie si suras...

Buna sa ne fie inima!Buna dimineata,m-am sculat si cafeaua mi-am sorbat.Afara a plouat,si pe mine amintirile m-a inundat,nu vreau rutina,sa mai fac pacat.Precum vedeti,precum credeti,eu din nou aici petrec.Cu greu m-am sculat din pat,m-am tras ca si un fermuar,mai incet sa nu ma pitig,si mai lent sa nu ma zgarii.E greu sa-mi trag zilele,dar le incerc sa le trag ca pe fermuarul de la pantalon.Ai grije sa nu te strangi.Sau mai bine zis,sa nu te strici.Si uite asa,zilele le trag si ma imbrac cu un nadrag.Zile bune,zile amare,zile cu ploaie,si apoi iar soare,si sarate cu papara,ca si ele iute sare.Vrem nu vrem,candva o sa cedem.O sa fie cu sare amara,ca ne scoate pe toti afara.Nu am vrut rutina,am vrut sa fiu balerina.Oricum viata ma trage in jos,iar eu merg din sus in jos.Numai ce m-am sculat,informatiile inca nu le-am aflat,dar nici nu m-a interesat.O zi buna sa avem,sa stim sa traim ca si osteni.Viata,viata unde ma duci,nu vreau sa dau de naluci,am intrat chiar in papuci.Fie painea cat de neagra,o infulec eu de graba.Fie viata cat de grea,tot e pe spinarea mea.Mi-am tras fermuarul,mi-am luat calendarul,si mi-am implinit cincinalul.De acum,ma asteapta pumnalul.Fratilor,nu va panicati,va palincati,ca sa nu uitati.Eu cred ca imbatranesc.Semne multe,omul are,incepe de la picioare.Si se sfarseste de la cap.Nu stiu daca e frumos spus,dar stiu ca e mai frumos si de dus!

Nu fug dupa naluci...

Nu am nici papuci,si nu pot sa fug dupa naluci,mananc acum niste nuci.Nu sunt beata,nici afumata,dar beata de mine,se comporta ca si cand nu are rusine.De cine sa-mi mai fie rusine,cand toate merg ca pe ruine,fara rutine,dar pe rotile.Poate viata-mi mi-e afumata,si umblu ca o beata,nimic nu se adapta,dar ma comport ca si una,care este dreapta.De atatea ce m-i se intampla,am riduri multe la tampla,si parul m-i se albeste si cheleste.Inca nu sunt dusa,dar sunt pusa pe duca,nimic nu n-e mai educa,toate se incurca.Ati auzit de Suca,el a fost cu bagajele tot pe duca,dar a stat tot dupa usa,i-a fost frica,sa nu se duca,sa se spurce.Si eu tot zic ca ma duc,dar vad tot naluci,nu am nici papuci.Cand e timpul sa ma duc,m-am tot dus,dar pana atunci,eu tot v-am spus,sa nu prindeti si voi naluci.Acum manc niste nuci,si ma duc sa-mi cumpar niste papuci,sa am pe cand ma duci.Nu este nici o afumatura,dar pe mine ma doare mult la batatura,ca nu pot sa tac din gura,cand toti ma injura.Am vrut sa ma prefac,sa vad cum e sa fii si beat,si sa le fac si lor de hac.Cant si dansez,fara ismene verzi,ca-ti dau si tie doua,de nu te vezi.Cu toti m-am impacat,ca le-am aratat cum este sa fii,cand esti beat.Acum,pe bune,m-am imbatat,cu miros de trandafir catifelat,si de mirosul de sunca,ce a fost la afumat.Am terminat,toate s-au evaporat,si am castigat!

Adunam si apoi plecam...

Adunam adunam,si apoi plecam,cu mainile goale in jeb,si un cearseaf pe chiept,ca nimic nu mai este drept.Lumea aici o lasam,oricum facem,tot ne stresem,si nimic nu capatam.Daca am scris ceva care v-a osandit,s-au va-ti poticnit,iertati-ma,asa cuvintele mie mi-au venit.Iar tu acela,care imi spui ca nu stiu ce vreau,e adevarat.Nu stiu ce vreau.Ce am avut nu mai vreau,si ce am imi este indeajuns.Ce nu am avut,multe nu s-a putut,si eu si asa m-am multumit.Cerul daca mi-l daruiesti,dar si atunci,eu tot ma gandesc,stiu ca ma iubesti.Dar sunt confuza,nimic nu ma amuza,vreau o calauza.Iar cand mi-ai cerut o sarutate,distanta de la mine pan la cer,este mare.Asa imi petrec eu timpul,pana imi vine randul,sa ma odihnesc cu gandul.M-am gandit la Eminescu si la baci Popescu,ca s-au dus prea devreme,mai scurte ca zilele mele,si fara dragoste au murit,pe toti ia parasit.Cand ai o dragoste in mana,nu-ti bate joc de ia,prinde-o si n-o lasa de mana.Multe scriu si le subscriu,ca toti vom ajunge intr-un sicriu,si nimeni nu ramane viu.Nu te depresez,te informez,si iarta-ma,nu vreau sa mai gresesc.Am spus candva ca te iubesc,da,tot te iubesc,ca trebuie sa te iubesc,suntem oameni,si e bine sa nu ne injuram.Ramai in gandul meu,si in viata mea,nimic nu mai am ce da,doar iertare,pentru vina mea!

Binecuvinteaza Doamne tot poporul,glia si pe Romania!

Doamne vin acum cu o chemare,sa vii la noi in problema noastra,mare.Fa-ne o cercetare,si ungene cu balsam de vindecare,pe fiecare.Balsamul Tau vindecator,ne scapa si de ceasul greu.Durerea n-e este la toti mare,nu scapam noi de incercare.Ne incerci pe fiecare,sa vezi cat credinta n-e e de mare.Usurare in nevoi,putere ca suntem goi,mangaiere ca suntem batuti bine,de nevoi.Ajuta-ne pe noi,sa nu dam inapoiAi mila Doamne de lumea intreaga,dar si de Romania!Noi suntem romani,romani pana murim!Unirea de la 1 decembrie 1918 reprezintă Ziua Națională a României, celebrată anual ca zi națională din 1990. Sărbătoarea aniversează Marea Adunare Națională de la Alba Iulia și unirea provinciilor Basarabia, Bucovina ,Transilvania, Banat, Crișana, Maramureș și Sătmar cu Regatul României.