Sunt aproape de mantuire...

Nu pot sa ma abtin,de ce?Ascultand chiar acum un interviu realizat cu scriitorul Romulus Rusan,regretatul sot al poetei Ana Blandiana.Stiti de ce scriu?Nu am fost niciodata interesata de politica sau de alte laturi ale politicii.Dar prin intermediul acestui reportaj am notat cateva dintre cele ce mie mi-au ramas inregistrate la inima.Vorbirea lui a fost despre muzeul de la Sighet,din arhiva comunismului,si chiar daca au trecut multi ani de atunci,legatura dintre noi a fost la fel.Un singur exemplu am avut si eu de la maestrul fabricii cand si-a batut joc de mine,de ce merg eu la adunare.Dar asta pe mine nu m-a deranjat de loc,si chiar am stat tare pe pozitia mea de credinta.Un lucru minor.Raportul pe care dansul a spus despre detinuti politici,si unele exemple,m-a facut sa inteleg si mai bine era comunismului.Am ascultat mai departe cu luare aminte,si spre incheiere a povestit de o scriitoare romana,ca a facut apel sa nu se mai citeasca scufita rosie la copii mici,sa nu-i infrice cu lupul.A fost foarte amuzant.Bine,merg mai departe,si un alt subiect care cred eu ca a fost important,a spus ca daca un om nu are o credinta solida,este foarte usor dus in eroare.Bine spus,bine facut,si foarte adevarat.Iar tot odata a spus ca dupa 23 de ani de sacrificiu,la care el putea sa faca altceva,a dus o lupta foarte grea in realizarea acestui proiect.Si cu putin timp,in incheiere a spus ca e aproape de mantuire.Citind biografia lui,am realizat faptul ca dansul a ajuns la mantuire pe 8 Dec 2016.Cred ca a si prorocit inainte de a ajunge la mantuire.Fratilor,sa nu judecam omul,Domnul ne cunoaste pe toti.Doar ca un fapt divers,in saptamana aceasta subiectul meu cu o parte din familia mea,a fost Ana Blandiana si viata ei.Mama mea,matusile mele,chiar si verisoara mea Octavia,a poposit in casa familiei Coman.Eu stiu putin din viata familiei ei,dar Domnul le cunoaste mai bine.Si ca o incheiere de marturisire,trebuie sa va dau de stire.Rasplata noastra nu e pe pamant,de la oameni nimic,de la Dumnezeu totul.A trebuit sa ma duc cu gandul,sa strabat trecutul,si am trecut si Prutul,dar am vorbit cu mutul.Comunismul a trecut,dar ce sa mai zic si eu,ca dupa 23 de ani de la DCFS,memoria mie nu mi-a trecut.Acum eu va inteleg,toti cei ce ati trecut prin comunism.Si in America este racism,nedreptate,discriminitate,si chiar legile calcate.Poate si eu prorocesc,mantuire imi doresc.Mantuire am primit fara nici o plata,sau camata,in Isus cel rastignit,si nu i s-a facut dreptate.Nu numai in Romania,ci in lumea intreaga nu este dreptate,dar asta este doar temporar.Credinta noastra ne tine sus,ca stim ca nu mai este mult.Pe cei tineri nu-i intereseaza,ca ei oricum umbla cu capul tot pe sus.Cine a rezistat rezistenta,sa reziste si pe mai departe.Iar celui slab,sa-l faca tare.Privesc in sus,ca mai sunt doar 3 pasi de dus.Inapoi ma uit,sa vad cum am putut de le-am dus,iar inainte,ma uit doar prin credinta.Pentru cine nu intelege ce am scris,am scris de Paradis!Iar celui ce intelege,sa vegheze!

Nu am ajuns la apogeu...

Chiar acum am invatat ce inseamna un apogeu.Apogeu inseamna o implinire,de ce?Depinde,de ce?Grea ne este supararea,cand se fura toata valoarea,si ai ramas cu disperarea.Acum ai ajuns la apogeu.Sa nu te cocotezi,sau sa te bazezi spre apogeu,o sa ajungi la cefereu.Sa-mi fii superior nu-i greu,e greu in schimb sa-mi fi egal.Ce zici?Vrei sa-mi rascolesti sufletul meu?La apogeu ma gandesc mereu,nu e ca si un curcubeu,e doar un apogeu.O sa vina o zi cand voi ajunge cu adevarat la apogeu.Dar pana atunci,mananc paine cu pateu.Nu prea m-o interesat ce e un apogeu,dar de curiositate l-am cautat,si pe Google l-am aflat.Stim cu totii cat suntem de avansati.Acum am ajuns la apogeu.Nu stiu ce sa mai scriu de apogeu,ma gandesc acum sa-mi fac un zmeu,sa ajunga sus la apogeu.Nu prea le am cu astea,m-am incurcat si de probleme eu am dat.Le las aicia balta,si le rezolv eu altadata,cu o dalta.Ce greu e sa ajungi la un apogeu!Trebuie sa fii un zeu,dar nu un fariseu.Am terminat cu apogeul,ca ma apuca tembeleul.Salutare apogeu,ma duc ca nu sunt un cliseu.

Nu ma doare...

Sti de ce nu ma doare?
Nu ma doare cum ma privesti.
Nu ma doare daca nu-mi vorbesti.
Nu ma doare,chiar daca flori nu-mi duci.
Si cate as putea sa spun?
Desigur ca o data,nu ma doare,dar o sa lase urme de picioare.
Nu ma doare deprimarea,si nici exprimarea.
Nu ma doare,nici cand sunt arsa de soare.
Nici de ploaie,nici de vant,eu mereu o sa cant.
De furtuna,ori e luna,nici de intunericul nebun.
Nu ma doare daca cad,pe picioare ma ridic iar.
Nu ma doare nici de plang,ochii limpezi m-i se inchid.
Nu ma doare,ca toate o sa curga-n mare.
Nu ma doare chiar de nu-mi ramane un nume mare.
Nu ma doare de nu-mi dai,doi bani o sa mai am.
Nu ma doare nici cand frigul,ma tine ca cocostargul.
Si cat de multe m-ar durea,nu durerea e firea mea.
Nu ma doare,ca sunt obisnuita,durerea mi-a fost pregatita.
De cand te nasti,si pana mori,de durere nu duci dor.
Si acum ca nu ma doare,eu strig tare in gura mare.
De ce pe mine toate ma doare?

Sus pe plaiurile Cerului...

Sus pe plaiurile Cerului,sus acolo in vesnicii!

Ascultand interviul fratelui Pit Popovici,mi-a ramas in inima cate-va cuvinte de aur,sunt mai multe,dar unul singur m-a legat la inima.Sa predicam cu Duhul Sfant,si ca pastor baptist,da,Duhul Sfant l-a insotit in tot timpul vietii lui.Cunosc pe fratele Popovici din Chicago,nu multe,dar au fost patrunse in sufletul meu.Si-a sfarsit alergarea,si sta la dreapta Tatalui Ceresc.Si poezia pe care el a recitat-o:"mai bine rob,la Tine Doamne,decat in lume domnitor,sa fiu sarac si fara renume,dar sus in cer,mostenitor."https://hamiltonmillchapel.com/tribute/details/1426/Petru-Popovici/obituary.html

O amintire,va ramane mereu vie...

Anii au trecut,dar amintirea a ramas.Azi pe 31 Octombrie 2019 tusa mea Lidia,a scris o poezie la mormantul iubitului ei sot,Avram Candea.Si ca sa ramana o marturie vie mi-a recitat poezia pe care cu lacrimi dulci a scris-o.

Te-am vizitat azi la mormant,
Cu lacrimi si suspine.
Doream prin crapaturi de lut,
Sa ma strecor la tine.
Am pus la umbra crucii tale,
Mai multe flori sa creasca.
Si a lor parfum sa dainuiasca,
Pe calea ta cereasca.
Mi-e dor de tine,si nu stiu,
Ce-as mai avea de spus.
Chiar daca trupu-ti sta-n pamant,
Stiu,ca tu ma vezi de sus!

scrisa de Lidia Candea-Skokie-Chicago-Illinois pe 30 Septembrie 2019 a implinit 82 de ani.

Pe 29 Martie 2014 matusa mea Lidia,sora mamei mele,a celebrat 60 de ani de casatorie.Din partea mea si a fam,ii dorim sanatate si cati ani mai are de trait sa fie fericiti si in continuare.Domnul sa-i binecuvinteze!

Alerg,pentru vesnicie...

Chiar azi venind de la o plimbare,am vazut pe un numar de masina"RUN2GOD"si imediat mi-a venit imaginatia la cantarea"Alearga la Domnul".Alearga la Domnul Raveca,si spune-i Lui necazul tau.Daca traiesc pentru Domnul traiesc,iar daca mor pentru Domnul mor.Te intreb unde poti sa mergi ca sa primesti motivatie si incurajare?Alearga la Domnul si ajutorul Lui.Alearga omul dupa fericire,dar no gaseste-n aur si argint.De are bani,el tot se-ngrijoreaza,ca bogatia nu la implinit.Adevarata fericire,o afli doar la Dumnezeu,ea se numeste mantuire.Alearga lumea,toata se framanta cum sa traiasca pentru inc-o zi.Orbita-n patimi,merge la pierzare,spre Judecata care va veni.Alearga omul,si nu vrea s-asculte Cuvantul vietii,care e vestit.Mai mult doreste,farmecul placerii care la orbit.Toata lumea alearga,unii o fac pentru a se mentine in forma,altii pentru a se pune la adapost,insa cu totii participam la marele maraton al vietii.O femeie trecuta de prima tinerete alearga prin viata,alearga la Domnul,ea se numeste Raveca.E aici experienta mea,cu care m-am intersectat,as fi putut scrie,dar m-am oprit cand mi-am dat seama ca s-a incheiat o etapa din viata si nu mai alerg la fel.Fiecare zi conteaza,am zile mai bune si zile mai grele.De aceea scrisul e singurul moment din zi in care simt ca mai traiesc cu adevarat.Pentru a-ti implini destinul trasat de Dumnezeu,trebuie sa faci urmatoarele lucruri.Refuza sa te lasi prada unor ganduri gresite.Pazeste-ti mintea,transform-o intr-o cetate cu ziduri care refuza sa primeasca ganduri negative si influente daunatoare.Lupta,folosindu-te de Cuvantul lui Dumnezeu.Roaga-te lui Dumnezeu sa-ti dea pricepere in situatia in care te afli.Daca stii ca trebuie sa te pregatesti pentru a-ti implini destinul,nu vei da inapoi sovaind sau dandu-te batuta.Alearga,mai alearga,curand Raveca ajungi la tel.Alearga cu putere,fa ca viata sa conteze,chiar daca inima e faramitata de durere,de oameni,de trecut.Nu te opri,ridica-te si incepe sa alergi spre bratele calde ale Iubitului inimii tale,pentru ca ai pret si valoare in ochii Lui.Alearga,nu obosi nicicand,cununa te asteapta,de alergi,o vei lua curand.Credinta invinge totul.Alergati dar in asa fel ca sa capatati premiul!Toti ceice se lupta la jocurile de obste,se supun la tot felul de infranari.Si ei fac lucrul acesta ca sa capete o cununa,care se poate vesteji,noi sa facem lucrul acesta pentru o cununa,care nu se poate vesteji.Te indemn sa alergi,vei fi rasplatit la final.Domnul sa ne ajute ca intr-o zi sa putem spune si noi ca Ap. Pavel."Mi-am ispravit alergarea"!De acum ma asteapta cununa.De acea primul lucru pe care trebuie sa-l facem este sa alergam pe munte.Multumesc,ma simt bine si incurajata,ori cum,totul sa se intoarca pe dos eu stau in picioare.A mai trecut cineva prin ce am trecut eu,sau prin ce trec eu acum?Am umblat pe un drum de nimeni cunoscut,ci doar numai de mine.Pe unde am trecut eu,nimeni nu a mai trecut pe acolo niciodata.Acesta a fost drumul meu,doar eu si pasii mei l-am trecut.Cand incercarile prea grele mi se par,si zilele-s prea lungi,poverile-s prea mari,ma mangaie Isus,El se va arata sa-si ia pe nori Mireasa,sa-i stearga lacrima.Cand voi vedea pe nori fata lui Isus,necazul greu de aici il voi uita,si doar privirea Lui atunci va lumina,deci,Raveca nu dispera.Sub cerul furtunos cand ranile ma dor,de valuri incercata,cand stau fara ajutor,e cineva in cer ce stie chinul meu,El vine printre valuri sa-mi aline suferinta.Curand se va sfarsi al vietii greu suspin,voi trece peste rau,in tara de lumini,acolo voi gusta din slava lui Hristos,ispita va dispare,voi pune crucea jos.Mai bine rob la Domnul,decat cu lumea invingatoare,saraca sa fiu dar sus in Cer mostenitoare!Fratii mei,sa priviti ca o mare bucurie cand treceti prin felurite incercari,ca unii care stiti ca incercarea credintei voastre lucreaza rabdare...