Cu haina iubirii s-acopar mereu,
Pe cel dezgolit de ispita.
Si greu sa nu-l judec in cugetul meu,
Rostind o sentinta grabita.
Iubirea,Iubirea.
Sa-mi umple de-apururi trairea.
Iubirea,Iubirea,
Plineasca-si in mine menirea.
Iar sabia sfinta a dreptati de sus,
Nicicand sa n-o scot cu grabire.
Ci pururi sa invat de la Domnul Isus,
Dreptatea nascuta-n iubire.
Nici piatra osindei ce-a rece si grea,
In mine s-o am ridicata.
Ci dragostea sfinta cu focul din ea,
Sa faca deplin judecata.
Si-n rani de pacate sa torni nesfirsit,
Balsamul iubiri Divine.
Ca dragoste-i semnul,ca Domnul slavit
Nascut-a pe noi prin jertfire.
Cu plugul iubiri sa scot neincetat.
Pacatul cu-a lui radacina.
Ca-n dragoste sufletul este curat.
Prin ea se pastreaza-n lumina.
