Tacere...

Pentru noi e taina mare
Ce va fi in viitor
Poate e o zi cu soare
Poate e o zi cu nori
Insa stiu ca-ngrijorarea
S-o alung va trebui
Dumnezeu si indurarea
In etern vor dainui.

Nu pot stii ce fi va maine
Insa stiu ca Dumnezeu
Se ingrijeste si de mine
Caci si eu sunt fiul Sau

Parca urc pe trepti de aur
Catre culmi de har ceresc
Si zaresc maret tezaur
Oare cand il dobandesc?
Pe un nor de fericire
Curcubeu multicolor
Cand voi fi in nemurire
Cu al meu Mantuitor.

Ce va fi e taina mare
S-ar putea s-ajung sarac
S-ar putea sa n-am mancare
Sau sa n-am ce sa imbrac
Pentru flori si pentru pasari
Dumnezeu e Tata bun
Si eu vreau in orice vreme
Eu-l meu sa I-l supun.

Sunt strain si calator,
N-am aici palate.
Dar in tara fara nor
Ale mele-s toate.

Toate stelele de sus,
Tot ce n-are in veci apus,
Prin iubirea lui Isus,
Ale mele-s toate.

Domnul meu in infnit
Multe ceruri tine.
Pentru cine le-a zidit,
Decit pentru mine?

Din neant cind le-a chemat,
Domnul mult s-a bucurat,
Insa viata nu si-a dat
Decit pentru mine...

Dar nici eu nu-s al oricui;
Lui Ii sunt cununa.
Casa mea si cerul Lui
Tot ce avem e una!

Si la bine si la greu
Eu al Lui sunt,El,e-al meu;
Eu,nimic,El,Dumnezeu,
Dar ce avem,e una!

Ca intr-o zi de toamna...

Azi am avut o pofta mare de cartofi fierti cu coaja,mancarea mea preferata din copilarie.nu eram dupa carne cat eram sa imi fac o salata orientala cu cartofi,ceapa verde,ceapa rosie,usturoi,ardei rosu si rosi de casa,apoi ulei de masline si sare si putin piper,sa nu va spun cat de gustoasa a fost.Am facut o salata de varza cu ulei de masline otet de mere sare piper si putin zahar dupa gust,iar ceva dulce am mancat niste zmeura din gradina lui Adam.Pofta buna dragii mei,tare bune au fost.eu iubita voastra Raveca...


A venit toamna,bine-mi pare si poftiti la prunisoare.Adevarul e ca imi pare chiar asa de bine ca vine toamna si deja m-am pus la gem de prune,magiun si compot de prune.Pana una alta sa ne vedem de drum si sa ne indulcim cu ceva.Pofta vine gatind,azi am facut gem de prune,magiun si compot de prune,prune de la Sprouts,prune bistrite...luati o bucata de paine ca gem aveti...

O zi glorioasa vine curand, O zi minunata,de nedescris,
Cu ingeri mii,in slava cantand,
Vine Isus,o,da,vine Isus!

Cu fata Lui blanda ma va privi,
Ma va conduce-n tara promisa,
Cu ingerii sfinti ferice voi fi,
Iar bucuria mea nedescrisa.

Nu vor fi nori,ci totul e senin,
Nu vor fi lacrimi si nici durere,
Tristete nu va fi si nici suspin,
Va fi,da,o vesnica placere.

Ce zi minunata atunci va fi,
Zi glorioasa pe care o doresc,
Pe portile sfinte ma va primi
Si-apoi,cu Isus,vesnic voi trai.

Taria mea,taria mea,esti Tu,esti Tu,ISUSE...

Taria mea,taria mea,esti Tu,esti Tu,ISUSE
Prin incercarea cea mai grea,cu Tine merg inainte.
Taria mea,taria mea,prin incercarea cea mai grea
Cu Tine merg inainte.

Taria mea,taria mea,esti Tu,esti Tu,Isuse
Cand mi-e ranita inima,Tu-mi dai puteri nespuse.
Taria mea,taria mea,cand mi-e ranita inima
Tu-mi dai puteri nespuse.

Taria mea,taria mea,esti Tu,o Duh de viata
Prin Tine am si voi avea,izbanda mai mareata.
Taria mea,taria mea,prine Tine am si voi avea
Izbanda mai mareata.

Taria mea,taria mea,ma-nchin,marire Tie!
Cu Tine ma voi lauda si-acum si-n vesnicie.
Taria mea,taria mea,cu Tine ma voi lauda
Si acum si-n vesnicie.

Din zorii zilei mele in lanul Tau m-am dus,culegator de spice,asa cum Tu ai spus.
Cantau seceratorii,eu ii urmam tacut,sfios,si singuratic,si lacrimand,ca Rut...

Prin tot zaduful zilei,sub soarele arzand,cu fruntea aplecata,am ostenit lucrand,
Dorind,cand vine seara,sa-ti pot aduce-n prag,cu dragoste smerita,toti snopii stransi cu drag...

Stapane,iata seara se-ntinde peste vai cand se intorc acasa toti lucratorii Tai.
In urma tuturora,ma-ntorc si eu tacut,sfios,si singuratic,si lacrimand,ca Rut...

Ma rusinez de rodul putin agonisit,dar Tu cunosti arsita prin care m-am trudit.
O,iata,vine noaptea,iti cer un adapost,s-adorm cu aceia care la munca Ta am fost...

Intinde-ti peste mine vesmantul Tau placut,la sfintele-ti picioare,s-adorm si eu,ca Rut...
Iar maine dimineata ma scoala fericit,sa-ntampin bucuria care mi-ai pregatit...

Ca stropii de roua...

Ca stropii de roua ce uda campul inverzit,
Ca norii din vazduh ce alearga necontenit,
Ca raza de soare ce umple vazduhul mereu,
Doresc,Isus,sa umpli si sufletul meu.

Cum cerbul doreste izvorul cristalin,
Cum riul zoreste alearga spumegand,
Alerg si eu,Doamne,cu un dor mai sublim,
Sa imi dai din apa ce curge din tronul divin.

Cum stelele noaptea pe cer eu le zaresc,
Oricat le-as privi,frumos ele stralucesc.
Priveste,Isuse,azi,spre fiinta mea,
Vino si fa-ma sa stralucesc ca o stea.

Nu pot gasi un loc mai bun si mai frumos,
Decat linga Domnul sa fiu mereu voioasa.
La Tine e harul,la Tine e pacea!
Toti cei ce vin la Tine se vor repausa.

Cu dulceata...

O inspiratie primita chiar acum de la mama mea.Am intrebat-o,cum te mai simti,si ce faci acum?Ea mi-a spus ca ma indulcesc,si i-am zis,cu ce?Ea mi-a raspuns,cu o dulceata,ca tare amara e gura de la medicamente.Si apoi,i-am zis,si eu vreau sa ma mai indulcesc putin,nu numai gura,dar si viata sa o mai indulcesc,sa nu para a fi chiar asa de amara.Si bine si facui,cu o dulceata ma indeletnicesc eu acui.Fiecare om poarta in sine o dulceata.Si fiecare trebuie sa o aiba din belsug.Dulceata prin care omul alunga amaraciunea,ca adesea omul cauta adevarul,care e viata priceperii,in mijlocul relelor fara numar,un bine,si nu stie ce bine,e viata inimii dulce.Si tot cauta,fuge de indoiala,gandire,ceea ce el a crezut bine,si se schimba in amaraciune.Noi nu stim nici ceea ce ne e bun,nici ceea ce ne e vatamator.Dar,BUNUL DUMNEZEU ne lumineaza prin Cuvantul Sau,ne sustine prin har,daca primim sau nu harul nadejdii noastre.DUMNEZEU ne cunoaste pe fiecare dintre noi,dupa nume,EL ne cheama,si se indura de noi.Cand ne da darul evlaviei,nu ne da din vrednicia noastra,ci din mila,pana cand ne invrednicim,a lua o faramatura de dar,o picatura de har.Cand omul a cutreierat toate,a auzit toate,a vazut toate,trebuie sa se intoarca la acest cuvant,care cuprinde toata intelepciunea si toata perfectiunea.EL stie cand sa ne dea,cum sa ne dea si cat sa ne dea.Adeseori,da intr-un minut ceea ce n-a dat ani intregi,iar daca ne lipseste de dar,sa socotim ca pacatele ne-a impiedicat.Mana DOMNULUI cere inima curata,infranta si smerita.Nimic nu e mai folositor,nici mai trebuincios decat cu El.Avem inlauntrul nostru,cine cerceteaza cu seriozitate inima,gaseste acolo germenele tuturor rautatilor,care se poate dezvolta la fiecare dintre noi mai mult sau mai putin.Adu-te pe tine insuti pe altarul inimii tale,goneste din inima ta tot ce te tulbura si adu-o intreaga Lui.Fa ceea ce te odihneste,dar nimic fara DUMNEZEU.Sileste-te a ramane neschimbat cu inima ta,in toata imprejurarea buna sau rea.Sa avem o dulceata in fiecare suflet,care e mai importanta decat amaraciunea.E de neinteles ca trebuie sa spunem neincetat omului,gandeste-te la suflet,caci timpul fuge,vesnicia se apropie,maine,astazi poate,ea va incepe pentru tine,si cu toate acestea e adevarat daca nu i s-ar aminti la fiecare ora acest adevar,omul l-ar uita,atat e de puternic farmecul lumii asupra acestei creaturi.Cuvantul Lui ne arata mizeria noastra si ne arata si vindecarea ei.Sa adunam in cugetul nostru si sa invatam a ne umili,a ne cunoaste slabiciunea noastra,a privi spre El,si a-l iubi.Se intampla de multe ori sa ne simtim parasiti,fara nici o mangaiere,din toate partile incercari,ispite,dureri.Dar sufletul se crede aproape de cadere,pentru ca el nu mai vede bratul care-l sprijineste.Aceasta stare e cea mai mare indeletnicire a credintei,dar astfel se savarseste in noi taina mantuirii si ne arunca la picioarele Lui.Sa urmam in pace calatoria noastra.Tot ce se sfarseste e scurt,si nimic nu e greu celui ce nadajduieste.In mijlocul acestui mare naufragiu al lumii,o mana binefacatoare ne arunca de sus funia nadejdii,care putin cate putin,trage din valurile omenesti si ne ridica pana la Cer,si-l ajuta pe cel ce se apuca de ea cu tarie.Ajuta-ne Doamne,si da-ne biruinta!Sa ne mai indulcim putin...

Daca,Doamne,m-ai facut...

Sunt un bulgar de nimic,
Sunt un strop de roua in soare,
Dar cu cat ma vad mai mic,
Cu atat Tu,cu atat Tu ma vezi mai mare.

Daca,Doamne,m-ai facut
O fereastra catre Tine,
Cu cat sunt mai nevazuta,
Cu atat Tu,cu atat Tu,te vezi mai bine.

Doamne,cand suntem noi doi,
Nu are cel viclean ce-mi face.
Cand imi poarta el razboi,
Tu ma imbraci,Tu ma imbraci atunci cu pace.

Vin din cer mi-ai dat sa sorb,
Si pe ochi m-ai uns cu tina.
Si cu cat eram mai orb,
Cu atat Tu,cu atat Tu mi-ai dat lumina.

Si din toate cate-n Rai,
Le pastrezi Tu pentru mine,
Nu mi-e dor de tot ce-mi dai,
Cat mi-e dor,cat mi-e dor,Doamne,de Tine.

Dumnezeul puternic...

Dumnezeul puternic,ce-i cu tine pe munte,
Zi de zi te intareste,si nu vei cadea,
E cu tine si-n vale,iti alunga durerea,
Cel ce a creat ziua,e Dumnezeu si noaptea.


Mana Lui cea tare,ce te-a tinut sus pe munte,
Tot ea te va tine,si-n vaile adanci,
Dumnezeul ce-ti pune,bucurie in suflet,
Tot El iti va sterge,lacrima atunci cand plangi.


Vorbim de credinta,cand suntem sus pe stanca,
Pare usor cand necazuri n-avem,
Insa vin clipe grele,cu incercari si ispite,
Atunci Domnul vede,cat te increzi tu in El.