Omule,nu te amagii…

Tu omule,esti doar un om,nu uita ca esti asa de trecator.Nu te amagii si nici dezamagii,poate ziua de maine,nu va venii.Mai roaga-te o clipa,pana inca mai este har.Prin viata aceasta toti umblam,dar nimeni nu o meritam,daca nu era un dar.Aici suntem ca si un abur,apare si iute piere,dar priveste dincolo de emisfere.Omule,ai o viata atat de scurta,invata sa o folosesti frumos,si sa te bucuri cu folos.Omule,nu intamplarea,ti-a dat chipul minunat,Dumnezeu cu indurarea,El te-a binecuvantat.Trec zilele,trec anii ca si lunile,raman doar amintirile.Trece timpul omule,la fel cum trec visele.Nu-ti mai plac dreptatile,oftezi asteptand binele.Ti se vor sterge urmele,uitat iti va fi numele,asta-i viata omule?Nu-ti mai simti mainile,te dor picioarele,raman aceleasi durerile.Am traversat un timp indelungat viata,iar dupa o analiza indelungata,am reusit sa gasesc rostul acelor lectii de viata prin care a trebuit sa trec,ca sa devin cea care sunt astazi.Dar sunt altfel de cum eram.Pas cu pas am ajuns pana aici,fiecare pas spune o poveste,povestea celui care a pasit prin acest loc.Cu prieteni si amintiri frumoase,dar si cu un gust amar in urma unor intamplari.Privim in urma,meditam si incercam sa invatam cum sa ne purtam in continuare.Ca o dare de seama nu in fata publicului ci in fata mea,am ajuns cu bine pana aici,nu va spun prin cate primejdii si tragedii,dar am invatat sa merg mai departe.Viata merge inainte!Life goes on!Vrei nu vrei,am fost impinsa de imprejurari ca trebuie sa merg si tot sa merg.Dar dupa toate spusele mele,si toate plangerile mele,viata trebuie sa mearga tot inainte,asa ca am ales eu,nesilita de nimeni ci numai de imprejurari.Timpul trece atat de repede si nu asteapta pe nimeni.Luati o pauza si meditati la adevarata semnificatie a vietii.Viata omului este un dar facut de Dumnezeu omului.Nu e deloc usor sa tii totul in tine cand ai vrea sa urli in gura mare spunand tot ce ai pe inima.De as avea aripi ca o pasare,as zbura cat mai departe,fara sa mai ma uit in spate,m-as simti mai aproape de cer.Sunt persoane care a trecut prin lupte si incercari,care a cazut de nenumarate ori,dar de fiecare data s-a ridicat tot mai puternic.Caci anii vietii zboara,si cer senin de-a pururi nu-i.Acum de trecut eu sunt libera.Lasati bucuria divina,sa salte in inima si duh,amarul si ingrijorarea,fugiva de parca nu au fost.Pastrativa curata cararea,pana ce ajungem in Cer,cu Domnul Isus.Multumesc pentru tot ce a trecut,ca ziua de ieri,nu pot sa o mai aduc,dar eu tot ma duc.Multumesc pentru acum,desi sunt tot pe drum,dar vreau voua sa va spun,multumiti,ca este un lucru foarte bun.Si timpul ce mi-a ramas,eu sunt fara glas,poate mai am doar un ceas,dar nu ma las.Multumesc de tot ce-n viata,m-a calit si mi-a dat povata,ca intr-o zi frumoasa,o sa mai vad o dimineata.Rugaciunea mea a fost,sa nu ramai un om prost,sa te rogi,sa te gandesti,ca sa poti sa supravietuiesti,nu numai sa traiesti.Viata ne intinde si masa,si ne suceste ca ata.Gandurile aici le-am pus,ca si tu sa le apuci,pana nu te duci.Bucurie sfanta,sa te avanta,si sa traiesti o viata sfanta.Pamantul este sfant,atat cat mai exista inca sfinti.Va las cu o rugaciune,pana soarele nu apune,ori sunteti cu voie buna,ori de inima rea,ca viata ramane,mai la urma,tot grea.Peste mine multe vremuri grele au trecut,dar tot am cantat,ca si un cuc,ca anii m-i se tot duc.Nu uita,esti doar un om,puternic ca un pom,mai complex,ca un labirint,nu-mi fac iluzii din alint.Ca un pom,cresc daca sunt udat,sunt doar un om,par vertebrat.Sunt doar ce par,si sigur ca dispar.Am invatat sa nu astept,ci doar sa ma destept.Mandra floare trandafir,in viata esti doar musafir,dar cand te trage pamantul,apoi il vezi pe sfantul!Dumnezeu l-a facut pe om din tarana pamantului si i-a suflat suflare de viata.Sufletul si trupul posedau o sanatate deplina,erau feriti de boala.Datorita pacatului neascultarii am pierdut lumina protectoare,trecand in lume trecatoare si pieritoare.Viata omeneasca este asemenea unei flori care se usuca,si asemenea unui nor,care se risipeste si nu lasa nici o urma.E inutill ca mai departe,sa incerc sa reaprind taciuni,cand cioburi de iluzii sparte,ma mai inteapa si acum.Stiu ca sunt doar vise,si nu adevarati fiori.La fel ca in multe actiuni,desigur e de preferat,unor pure fictiuni,ceva putin si adevarat.De multe ori moartea ii prinde pe oameni nepregatiti,asemenea surprize se pot intimpla oricui,oriunde si la orice virsta.Foarte important este ca,oricand se poate intampla minuni.Omule,tu esti o minune,esti un om de milioane,dar depasesti si catralioane!Opreste-ti pasul,pentru o clipa,apleaca-ti sufletul sa adulmece parfumul vietii,te rog,nu te grabi!Am invatat atunci cand viata ma izbea in fata,sa pot spune ca traiesc,in fapta.Am facut loc in suflet bunatatii,ca-n bunatate sta farmecul unui om.Mi-am pus tot viciul sub taisul daltii,si ne-mplinirile le-am agatat in pom.Am hotarat sa fiu increzatoare,sa iau caldura razelor de Soare,si inimile reci sa le-ncalzesc.M-am impacat cu Viata si cu Cerul,si-am strans la piept comori de-nvatatura.Am descifrat in ce consta misterul,si-am inteles,Iubirea nu cunoaste ura.O iubita mama,steau mea,din vesnicii,m-ai invatat sa nu am teama,sa iubesc si sa fiu iubit.Dar si iubirile,pleaca de unde au venit,si ne lasa pe toti sa suferim.Iubesc si acuma,chiar daca mi-e teama,si toamna vine,si o alunga iarna,apoi primavara,vara,si din nou se repeta,pentru a cata oara.Acum e vara sufletului meu,ca m-am nascut intr-o zi de vara.Poate de aceea si iubesc,ca inima mi-e calda,si cand iubesti,toata te incalzesti,chiar si cand e iarna.Am cladit si am pierdut,dar dragostea niciodata nu mi-am pierdut,dar eu de multe ori in suferinta,m-am pierdut.Pentru tine mama draga,soarele s-a stins,dar tu mama,ai invins,esti in Paradis!Mama,acum tu esti in Rai,si ma vezi de sus,cum eu aici stau,si gandurile imi fug,cu grai,la Rai.Nu te astept sa vii la mine,ma astepti tu,ca eu sa vin la tine,si ne vom iubi,mai bine!Sunt cu inima impacata,si chiar daca nu te mai astept ca altadata,in poarta,inima mea tot in suflet te poarta.Sunt aici in prag,si scriu cum a fost ca altadata,iubirile se nasc si mor,si apoi,ne trec numai fiori.Un strop de vis de paradis,aceasta este povestea mea,ce ne indreapta spre eternul Paradis.Bun,rau,sarac bogat,cu iubire suntem toti inzestrati,chiar si patimasi.Si pentru toti cei dragi plecati,noi toti ramanem aplecati.Voi ati plecat,doar amintirile ni le-ati lasat.Sunt impacata cu gandul,ca si mie o sa-mi fie randul.Sunt impacata,dar ma aplec si la lopata.Sunt ani de cand tu mama ai plecat,si pentru cei,de cand in Cer s-a asezat,si misterul misterului inca nu l-am agatat.Pentru toti dragii mei,din pamant in pamant mergem repezei,si fara temei,sus pe-a-le Cerului crimpei.Vezi omule,nu uita,esti doar un om!Mica 6:8 Ti s-a aratat,omule,ce este bine!Si ce alta cere Domnul de la tine decat sa faci dreptate,sa iubesti mila si sa umbli smerit cu Dumnezeul tau.Omule sa pretuiesti,viata nu e o vesnicie,nu este batuta-n cuie,viata este ca o scara,te ridica,te coboara.Azi esti tanar si bogat,maine batran si sarac,dar nu uita,nici pe mine nici pe tine,viata nu n-e iarta.Din iubire am invatat,un cantec sa-mi cant pe plac,la dureri sa nu ma las.Un lucru stiu si imi ajunge,nu vreau nimeni sa ma inpunge,ca-mi ajunge.Cu bucurie si tristete,imi petrec a mele diminete,cu iubiri si frumusete.Cand vreau sa stiu un pic,ma gandesc ca sunt asa de mic,si cand nu mai vreau sa stiu namic,stiu ca sunt un bulgare prea mic.Si cu cat ma vad mai mic,Domnul meu este aici,si ma ajuta sa ma ridic.Ajunge zilei,necazul ei,si eu merg pe drumul meu.Anii zboara asa cum sufla vantul o floare de papadie.Printre reusite si esecuri,viata iti ofera si oportunitati.Nu am rabdare sa fiu fatarnica,nu ma pricep sa barfesc.Consider ca pe lumea asta exista lucruri mult mai importante cu care sa-mi ocup timpul,decat sa ma comparar cu cei din jur.Priviti problemele ca pe un test personal,la care nu puteti trisa."The highest form of wisdom is kindness"Acela-n lupta grea se teme,ce singur e ratacitor,iar noi uniti in orice vreme,vom fi,mereu invingatori!Si-n cartea vesniciei scrie,ca tarii si neamuri vor pieri,iar cei umili,si blanzi,cu El va dainui.Nu conteaza,ceea ce faceam,ci faptul sa fiu la batranete linistita.Pana in ziua de azi,am invatat sa pun gandurile pe hirtie.Am invatat ca poti trai din scris.M-a lovit filosofia.Nici nu va dati seama.Sa fii fost unsa cu talent,ei bine,habar nu am.Motiv pentru care incerc sa intru in intimiteatea vietii,ca sa pot sa inteleg masura vietii.Cu siguranta ni se intimpla sa apreciem un lucru,de-abia dupa ce nu-l mai avem.Cand esti copil,vrei sa fii matur,iar cand ai ajuns la batrinete,privesti cu nostalgie la anii copilariei.Doar cand ai pierdut pe cei apropiati,realizezi ce ai pierdut.Pretuieste ceea ce ai pina nu e prea tirziu,pentru ca,regretele sunt de prisos.Nu stim ce ne aduce ziua de maine.Sa nu lasam o clipa,un moment de durere,sa ne fure bucuria,care poate sa ne lumineze toata viata.Omule nu te dezamagii,fugi departe de prostii,si canta a vietii melodii.Raze se destrama,iubirea te cheama,dulce-i chemarea precum alinarea de mama.De vrei ca slova sa nu te respinga,lasa mai bine iubirea-i te franga.Si iti spun asa,omule,nu te amagii,pregateste-te de vesnicii.