Pages

Tuesday, October 22, 2024

Pace tuturor…

Suntem ca pasari migratoare,fiinte ratacite intre pagini de album,suntem doar o adiere,dupa o secunda piere,printre frunze de toamna.Multi cauta bogatia trecatoare,decat bogatia spirituala.Si viata mea e trecatoare ca si a florilor,imbatranesc si mor.Astazi sunt in slava,iar maine pier si mor.Trecatoare si amagitoare e frumusetea florilor,trecatoare si amagitoare sunt si framantarile omului pe pamant.Secretul vietii nu este sa ai tot ceea ce iti doresti,ci sa-ti doresti tot ceea ce ai.Se spune ca e nevoie de un singur minut pentru a remarca o persoana deosebita,o ora pentru a o pretui,o zi pentru a o indragi si a o iubi,dar iti trebuie o viata pentru a o uita.Multe persoane sunt in viata ta,dar numai cateva lasa urme in inima ta.Dintre toate comorile pe care parintii le pot lasa copiilor,nu e nici unul mai de pret decat un frate,un prieten caruia nimeni altul nu-i poate tine locul,pe care o data pierdut nimeni nu-l poate inlocui.Singuratatea nu te invata ca esti singur,ci singurul.Nu exista lucruri atat de frumoase ca recunoasterea faptului ca esti obiectul iubirii,pentru ca daca nu esti pe deplin convins ca poti fi iubit,atunci poate fi ca o onoare,pe care o primesti fara a sti exact ce ai facut ca sa o meriti.Toti oamenii sunt trecatori dar nu toti trecatorii oameni.Asteptarea ne da iluzia ca facem ceva asteptand,cand,de fapt,nu facem altceva decat sa murim suportabil,putin cate putin.Cand cineva va putea scrie cu un cub de gheatza pe soare,inseamna ca te va iubi.Viata este trecatoare,de multe ori nu ne dam seama cat de repede poate sa treaca.Este si foarte schimbatoare oricand isi poate schimba directia,ca o frunza ruginita care cade dintr-un copac batran.Bogatiile trec dar faptele raman.Asa cum comorile sunt descoperite in pamant,asa apare virtutea din fapte bune si intelepciunea dintr-o minte limpede si linistita.Pentru a trece in siguranta prin labirintul vietii,este nevoie de lumina intelepciunii si de ghidajul virtutii.Sanatatea este cel mai de pret dar,satisfactia este cea mai de pret bogatie,loialitatea contureaza cea mai buna relatie.Pentru a te bucura de sanatate,pentru a aduce fericire adevarata in familie,pentru a aduce pace tuturor,trebuie mai intai sa-ti disciplinezi si sa-ti controlezi propria minte.Daca un om poate sa-si controleze mintea,el poate gasi calea spre intelepciune.Nu e important unde te-ai nascut,unde ai crescut,ci important e sufletul tau,si unde va merge.Nu importanta e cariera ta,nu importanta e frumusetea ta,ci important si mai presus,este sufletul si gandul cel aduci.Nu importanta e bogatia,ci important e felul cum te pregatesti de vesnicie.Sa nu uitam,ca noi calatorim spre vesnicie,deci prieteniile sa fie doar faptele bune.Nu te opri din drum,mergi mai departe,pana cand viata,se stopeaza si te elibereaza.Singurul lucru pe care omul nu-l poate face,este sa opreasca moartea.Suntem muritori,si murim in fiecare zi in interiorul nostru.Sunt doar un om ce poate sa-ti spuna,ca in inima lui e doar pace si lumina.Viata bate campii,dar nu pot sa ma opresc din drum.Am decis ca ar fi bine sa fac ceva,care sa ma cladeasca.Am stat si m-am gandit la scopul profund al cladirii launtrice,acel urcus care te inalta in cunoastere si te face sa te simti castigat.Asadar,au fost multe momente demne,dar eu ma voi opri la unul singur care m-a miscat adanc.In urma unei victorii obtinute,un om care ii tinea deasupra capului cununa de lauri,semnul desavarsit al gloriei sale,avand un nivel social mult sub statutul comandantului,ii soptea in mod continuu la ureche,"Nu uita ca esti doar un om."Esti muritor."Nu uita ca nu esti stapan pe viata ta,si nu uita ca ceea ce ai facut,n-ai facut prin puterile tale.Nu uita ca gloria n-ai fi avut-o fara Divina Forta conducatoare,nu uita ca nu esti in masura sa decizi daca ceea ce ai azi,vei avea si maine.Prea des ne rezumam la a fi multumiti cu noi insine,si prea des uitam ca suntem oameni.Fiinte atat de firave,atat de usor de dezamagit.Oare cat de mult putem cumpara prin fapte?Ma intreb daca nemurirea ar putea veni ca premiu in urma a ceea ce facem aici.Si ma intreb daca merita.Poate ca e prea mult daca imi spun ca nimic pe acest pamant n-ar putea echivala cu sansa de a fi trecatori.Sa nu uitam ca toate au fost puse aici pentru noi,si doar de noi depinde sensul pe care il atribuim vietilor noastre.Indiferent daca merita sau nu,viata pe care am primit-o este un dar.Chiar daca nu se cunosc cu exactitate cuvintele pe care sclavul le folosea,"Respice te,hominem te memento"Priveste in spatele tau,aminteste-ti ca esti doar un om,si "Memento mori" aminteste-ti ca esti muritor!Muritori suntem si o stim bine!Sunt o persoana cu calitati si cu defecte,doar Dumnezeu este perfect.Paseste incet,sa nu destepti tacerea,coboara incet ca intr-un cavou pustiu,si-ascunde-ti bucuria ori durerea.Caci pe suflet,orsicum o clipa-a fost stapan.Paseste incet,nu tulbura nici praful de pe drum.Un clopot e un suflet,sa nu-l atinga,sa nu se redestepte un regret acum.Cand izbutise sa invinga,si gandurile vechi sa le-adune,lasa-l in tacere sa se stinga.Paseste incet,in pace si liniste,nici un cuvant nu spune,caci de-ai vorbi,ca de subt bolti profunde de pretutindeni,sa nu ma razbune,ecouri ti-ar raspunde.Pace tuturor,eu voi raspunde.Alege pacea!

No comments:

Post a Comment