Tuesday, December 27, 2016

De voie sau de nevoie...

Port in suflet pe toti,ma rog pentru toata lumea,nu impart eu dreptatea,nu stabilesc eu cine merita si cine nu,cine este vrednic si cine nevrednic.Nu judec ca sa nu fiu judecata.Dumnezeu sa ne ierte pe toti,de oriunde si oricati suntem.Daca vrei,o sa plingem impreuna.Uneori pling de dor,alteori de ciuda ca nu pot face mai mult bine,nu pot ajuta pe cei ce sufera,nu pot sa fiu acolo unde vreau sa fiu,si atunci pling pentru ei,si pentru mine.Stiu ca atunci cand eu pling,mai sunt si alti oameni in intreaga lume care pling si nu pling singura.Unii pling de durere,altii de singuratate,altii de  bucurie,de boala,din mindrie,din taceri apasatoare,altii pling din cuvinte nepotrivite,altii pling din neplinsul plins.Doamne,izbaveste-ma de aceasta suferinta,sau mai bine vino ca sa o impartim cinstit la doi.Sunt la capatul inimii si privesc viata ca si cum nu as fi plecat niciodata.Ne intilnim in rugaciune,acolo unde inimile isi vorbesc,dincolo de cuvinte,in tacerea de dupa rugaciune.Trec zilele printre noi,fara cuvinte,fara motive.Roaga-te fara incetare,stai si asteapta cu rabdare,sa-ti vorbeasca Dumnezeu.Roaga-te si crede,cel ce totul vede nu te va lasa,nu te teme,nu uita,stie de durerea ta.Cand iti vezi pierduti copiii,crede inca,nu uita,El stie de rugaciunea ta.Cand ajungi in vremi de lipsa,ai nadejde,nu uita,stie ingrijorarea ta.Viata merge mai departe atata timp cat esti viu.Mergi inainte cu bucurie,aduna-ti toate puterile,pentru a alege binele din tot ce vei avea de infruntat.De-a lungul vietii noastre facem tot felul de lucruri,real si adevarat.Dar iti amintesc acum,celui care esti in durere,in suferinta si in regrete ca,Domnul este de partea ta.Sa nu uitati de mine,am pus in voi iubirea si grija de parinte,am ocolit tot raul,scotandu-l din cuvinte,sa nu va intine viata,sa nu-i simtiti durerea,in voi mi-a fost speranta si voi mi-ati fost averea.La tot ce v-ati dorit m-am aplecat s-ascult,si-am incercat putinul sa-l fac sa fie mult.Cu peticul din coate am alungat nevoi,v-am aparat cu trupu-mi de vanturi si de ploi.V-am impartit averea ce bob cu bob am strans,si v-am zambit si atunci cand sufletu mi-a plans.Am pus in voi speranta ca singura nu o sa fiu,dar ati plecat,si ma-ti uitat deplin.Sa nu uitati de mine,atata cat mai sunt,eu nu-mi doresc prea multe,mi-ajunge un cuvant,sa stiu ce e cu voi,sa stiu ca sunteti bine.Si bucuria voastra ma tine si pe mine.Dincolo de incercarile cumplite,pe care multi sunt nevoiti sa le infrunte de-alungul existentei,dincolo de boli incurabile sau chiar dincolo de moarte,dragostea triumfa si viata pulseaza mai departe in sevele omenirii.Aceea este lacrima varsata pentru triumful vietii,pentru triumful dragostei.Si cand acestea le izbutesti,in ciuda tuturor obstacolelor ce ies in cale,atunci noi suntem mai mult decat invingatori.Trecem unii pe langa altii,zi de zi,poate ne privim in ochi,poate uneori simtim curiozitate,in ceea ce-i priveste pe oamenii de langa noi,necunoscuti cu care ne intovarasim pe strazi intr-o plimbare solitara.Durerea continua,a devenit un mod de viata.De voie sau de nevoie,omul este muritor...



Nu va infiorati si nu va inspaimintati...

Nu va infiorati si nu va inspaimintati,viata se repeta,din nou si din nou.Aceleasi dureri,aceleasi framintari,aceiasi viata grea.Am avut probleme,dar si acum inca le mai am,dar cele de sanatate erau cele mai grele,pentru ca-mi era mai tot timpul rau.Pentru problemele mele am facut sa privesc in mine si sa accept.Noi oamenii,cautam valoarea in fel si fel de lucruri minore,dar pana atunci ascult melodia sufletului,asa cum viata trece atat de repede!Anii au trecut,intr-o zi am descoperit cat de singura sunt.Stiu ca fiecare om are nevoie de recompensa pentru tot ceea ce face,chiar daca ea se numeste pur si simplu,recunostinta.Traim intr-o lume agitata din care nu mai stii ce sa-ntelegi,a te intoarce la povesti,inseamna a reveni la samanta ceea divina.De multe ori cuvintele sunt de prisos,as dori doar sa-mi las sufletul sa cante.Fie ca Dumnezeu sa va binecuvanteze cu multe idei,creatii,cu multe povesti pentru ca astfel,mai multi oameni vor inflori,si vor descoperi ceea ce sunt cu adevarat,dincolo de cuvinte.Fie ca Dumnezeu sa va calauzeaca pasii in continuare pentru a reusi sa faceti cat mai multe suflete fericite si impacate prin cuvant.Va doresc sa aveti puterea de a darui mai departe cuvinte cu har,si va doresc tot ce-mi doresc si mie.Nu imi vine sa cred ca inca traiesc,aproape am scapat ca prin minune.Ma simt ca o frunza,ce cade la pamant,dar n-am vrut sa fiu eu aceea frunza,sa stai pe ganduri,si multe planuri sa privesti necontenit.Nu incerca sa intelegi cuvintele,incearca sa privesti dincolo de ele,poate ca te vor ajuta.Stau pe ganduri si privesc,intelepciunea este un dar,chiar daca suferinta ti-a fost profesor.Viata nu este o enigma ce trebuie dezlegata,ci o realitate care trebuie traita.Incearca,Raveca cu sufletul bun,sa-ti faci din nadejde un tovaras de drum.Accepta ce este de acceptat,si mergi mai departe,chiar daca trebuie sa strangi din dinti,spune copacului de langa tine ce te doare,invata de la el sa ramai in picioare.Multi traiesc viata,putini insa o pricep.Un om e precum o piatra,daca e frumoasa si stralucitoare la exterior,toti o lauda.Dar cum ramane cu piatra aceea de munte,plina de noroi,neslefuita?Viata are sui­suri si coborasuri,iar pen­tru a obtine cal­mul si pacea,de multe ori tre­buie sa tre­cem prin ape neli­nistite.La sfar­sit,cand ma voi uita ina­poi vreau sa zam­besc,sti­ind ca ceea ce a ramas in urma mea e de neuitat.Ma pierd printre ganduri,plutesc printre randuri,ascult in tacere,sa uit rautatea,sa las oamenii sa alerge in ritmul lor,sa nu-i tin in loc.Traim in fapte,nu in ani,in bucurii si nu in bani,in sentimente ce-au ramas,nu in orele de pe ceas.Anii vietii noastre se ridica la saptezeci de ani,iar pentru cei mai tari,la optzeci de ani,si lucrul cu care se mandreste omul in timpul lor nu este decat truda si durere,caci trece iute,si noi zburam.Dar cine ia seama la taria maniei Tale si la urgia Ta,asa cum se cuvine sa se teama de Tine.Invata-ne sa ne numaram bine zilele,in fiecare zi,cu fiecare ocazie sau eveniment ce-l traim.Ziua de maine nu este a noastra,nici nu suntem siguri de ziua de maine pentru noi.Doamne,spune-mi care este sfarsitul vietii mele,care este masura zilelor mele,ca sa stiu cat de trecator sunt.Iata ca zilele mele sunt cat un lat de mana,si viata mea este ca o nimica inaintea Ta.Da,orice om este doar o suflare,oricat de bine s-ar tinea...