Thursday, September 1, 2016

Septembrie,esti doar o amintire...

Sunt momente in viata de care iti amintesti mereu.Imi place sa le spun pietre de hotar.Sunt acele momente cand vin dupa o perioada de singuratate.Cred ca in acea liniste,intalnesti adevarul despre cine esti tu cu adevarat,si gasesti cele mai bune solutii la problemele din viata.Adevarul e ca oamenii nu se schimba in structura lor,se schimba in aparenta.Sunt oameni care emana energie si sunt oameni care consuma energie.Ascult povestile de viata,indiferent daca sunt de succes sau invinsi.Voi afla ca vietile lor au fost cu probleme,necazuri dar si clipe frumoase.Nu cred ca exista om care sa traiasca o viata liniara,fara urcusuri si coborasuri,pierderi,castiguri,bucurii si drame.Viata ne provoaca,ba mai mult,provocarile pe care le primim de la viata par a fi chiar mai complexe.Si totusi,de ce majoritatea ne intoarcem cu spatele la viata?Cum se intampla ca doar putini dintre oameni accepta viata asa cum e,se intorc cu fata spre problemele lor,le depasesc si merg mai departe,pe cand ceilalti arunca gunoiul sub pres,pana in ziua cand vor fi inghititi de ceea ce au ascuns?Cele mai frumoase cariere,cele mai frumoase destine,toti oamenii care au lasat mosteniri adevarate si care au schimbat ceva in lume,toate povestile de succes,au in spate provocari si probleme care au fost infruntate si in cele din urma depasite.Si de cele mai multe ori,nu din prima incercare.Si atunci de unde apare aceasta tendinta de fuga din fata propriilor probleme?Analizele mele despre lume si viata,uneori nu-mi pot da un raspuns.Cum faci ca un om needucat sa inteleaga faptul ca lumea sunt conduse din umbra,de cei mai puternici si bogati oameni de pe planeta?Cum poti sa schimbi comportamentul unui om?Buna credinta este cea mai importanta caracteristica a unui om,bun pe bune.Esti de buna credinta daca vrei sincer sa activezi.Asta e o problema,pentru ca alegerea inseamna responsabilitate.Poti alege sa-ti continui ziua visand la trecut sau la viitor.Sunt dimineti si zile in care ti-e greu sa le deslusesti sensul,si minunea.Sunt zile in care soarele ramane inlantuit undeva departe,iar pe strada ta sunt doar umbre si pareri.Sunt zile in care esti golit de inspiratie si de aspiratie,in care nici ce vrei nu stii.Dorinta de a intelege sentimentele,sa te ingrijorezi de lipsa de entuziasm.Cu totii suntem un pic bipolari,pentru ca viata in sine are si episoade de bucurie dementa,si reprize de tristeti.Intreaba-te de ce azi,de ce tie,dar nu da curs tentatiei de a te afunda in nostalgie si in tristete,decat daca vrei sa simti.Sunt evenimente si oameni asupra carora nu avem nici un control.Ce putem face este sa ne controlam starile si reactiile la ceea ce este.Tolereaza-ti umanitatea,nu vei fi puternic tot timpul,insa de fiecare data sa te ridici de unde ai cazut.Si in fiecare zi sa o iei de la capat,in lungul drum catre tine,catre inteles si sens.Fericirea se alege,drama vine de la sine.Stii prea bine ce te face fericit,trebuie doar curaj de a iesi din obisnuintele si relationalele care te fac dependent si slab.Viata trebuie traita la limita lacrimilor.De pasiune,nu de regret.Daca povestea vietii tale implica o perioada lunga de emotii negative,vei invata sa fii un disperat constiincios,vei accepta singuratatea ca si carapace impotriva predatorilor,vei invata ca vulnerabilitatea doare si ca viata este in esenta suferinta.Depresia va fi ridicata la rang de lege divina si i te vei supune destoinic,chiar enervat de toate soaptele care face ca lucrurile sa para atat de simplu de schimbat.Dar schimbarea chiar e posibila.Vei invata sa cazi cu demnitate si tot de atatea ori te veri ridica,pentru ca esecul nu este o optiune.Nefericirea sunt mediocritati,chiar rasplatite subversiv de toti cei din jur care s-au baricadat in ei insisi,in critica.Nu evada intr-un timp trecut sau viitor.Nici regretele,nici amintirile din viitor nu iti ofera intensitatea concretului pe care o cauti.Atacurile de panica,sunt un simptom al unei vieti care ti se intampla,in timp ce tu faci planuri pentru cum sa ti-o traiesti pe viitor.Gandirea are farmecul ei,ne plac reveriile,iar paradoxul este ca traim mai frumos in imaginatie,decat in realitatea noastra.Zambeste,chiar daca!Zambeste,in ciuda tentatiei de a fi ingrijorat si anxios!Nu inseamna ca nu vei trata serios realitatile cu care te confrunti,ci doar ca o vei face cu zambetul pe buze!Totul e un joc de viata.La sfarsit vei plange cand iti vei fi dat seama ca ar fi trebuit sa zambesti tot timpul.Oricum ar fi,nu-ti rezolva problemele,dar te face sa le vezi diferit!Pentru ca nu vei putea controla tot timpul,oameni si evenimente,si intelegand asta trebuie sa inveti sa accepti si dezamagirea si esecul.Durerea cu care ne confruntam in viata e de foarte multe ori imaginata.Pentru ca ne ingrijoram in avans pentru ce va fi,crezand naiv ca daca ne ingrijoram vom putea controla un dezastru.Nu e vorba ca am uitat sa fim copii.Doar ca nimeni nu ne-a spus sa nu ne pierdem entuziasmul descoperirii,ci dimpotriva,ne-au grabit sa intram mai repede in maturitate,in responsabilitate,in griji si in control.Efectul placebo este dovada stiintifica,ca putem sa ne vindecam noi insine.Dar nu putem fi destepti tot timpul si atunci suntem tristi.Daca nu stii sa fii trist,vei cadea in stari depresive.Daca ai obosit sa gandesti,fii nostalgic si dupa cum ar putea fi.Acum oamenii incep sa aiba mai mult curaj.Incepem sa recunoastem ca nimic nu e atat de grav si nici de maret de avut,care sa merite sa uitam ca toata viata e un joc,o descoperire.Facuta cu entuziasm si curiozitate,pana la capat.Singura grija pe care trebuie sa o avem este sa ne bucuram de descoperirea a ceea ce este.A fi disperat in prezent,din cauza viitorului,inseamna ca ai si stii ce va fi si ce nu va fi.Nu-ti planui singur dezastrul,pentru ca insusi din prezent,iti va confirma scenariile negative.Alege speranta,o investitie in viitor.Alege optimismul,pentru ca aceasta atitudine te va face sa fii o prezenta vie,ce va face viitorul mai frumos.Azi e tot ce avem,restul sunt povesti care se urzesc tocmai din povestea ta,cu prezentul.Asta e povestea vietii,cum sa ne indeplinim visele,in ciuda tuturor celor care nu ne inteleg.Toata lumea se plange ca nu are timp,dar se plictiseste teribil.Fericirea constanta si fara sfarsit nu exista,si nici nu-ti trebuie.Satisfactia vine din confruntarea cu stresul,suferinta si schimbarea.Creierul nostru este rezolvator de probleme.Lasa trecutul si victimizarea.Nu incerca sa schimbi pe nimeni,ci doar pe tine insuti.Fericirea,in oamenii inteligenti,e cel mai rar lucru pe care l-a intalnit.Cata luciditate,tot atata drama.Cand fac haz de necaz pe seama vietii,in ciuda tuturor celebrilor,poti fi destept,lucid,normal si fericit.E si o arta dar mai ales o stiinta.Fericirea fara sfarsit nu exista,ai nevoie de esec si tristete pentru a o aprecia.Tristetea si esecul vin de la sine,poate pentru ca asa cum viata e chin si suferinta,sau pentru simplul fapt ca exista un sfarsit.Oricum si daca esti prea constient de asta si nu uiti de moarte,atunci nici n-ai cum sa te dedai unor placeri carora le vezi sfarsitul.Totul este o criza.Criza adolescentului,criza maturizarii,criza varstei de oricare ar fi ea,criza dragostei,criza timpului in final.Viata in sine este o criza de sens.Ni se da o perioada de timp nespecificata,in care trebuie sa atingem niste puncte de varf care ne definesc succesul,impreuna si in competitie in acelasi timp cu ceilalti.Nu ni se spun regulile,nu ni se spune la ce suntem buni cu adevarat,stim doar ca trebuie sa fim fericiti.Vin hormonii peste noi,vine presiunea de a fi integrat,vrei sa-ti fericesti parintii dar sa fii si tu insuti,vrei stabilitate dar si provocare,vrei sa gasesti dar nu te poti opri din cautat.O adevarata nebunie.Acesta-i jocul,te nasti intr-un sistem de reguli,si mediului caruia apartii.Apoi trebuie sa le provoci sa vezi ce e real si ce nu,sa faci parte din sistem si in acelasi timp sa fii un manuscris pe care il scrii cu cerneala propriilor intelegeri.Tolereaza stresul si suferinta,accepta ca durerea face parte din viata.Ce trebuie sa invatam este un management al emotiilor,dezamagire,esec,pierdere.Ele sunt inevitabile,pe tot parcursul vietii.Daca nu razi de tine cel care erai acum un an,nu evoluezi suficient de mult.Cum sa cazi din rai si sa nu mori de dorul lui.Sa-ti pastrezi entuziasmul si optimismul,chiar daca.Trecutul nu poate fi schimbat.Regretele,furia si vina sunt niste preocupari pentru mintea ta,hraneste-o cu altele.Renunta la oameni si investitii de orice fel,care nu duc nicaieri.Invata sa pierzi cu gratie,nu trebuie sa te scufunzi odata cu corabia.Inainte de a te resemna trist,investeste-te din nou in alt fel de oameni.Istoria se repeta doar la oamenii care n-au invatat nimic din erorile trecutului.Daca judeci oamenii,nu ai timp sa-i iubesti.Ceea ce ne amintim si la sfarsitul zilei si la sfarsitul vietii,sunt momentele in care am iubit si am fost entuziasmati de ceva sau cineva.Nu te inconjura de oameni pe care ii critici ca sa te simti tu superior,ci de oameni pe care ii admiri si de la care ai tu de invatat.Talentul nostru,al tuturor oamenilor,este de a iubi.Acum si aici se intampla viata,nu scapa nimeni de finalul ei,dar putem fi fericiti cu totii pe parcursul ei.Daca suferinta trecutului iti devine carburant pentru schimbare,nu regreti nimic.Nemultumirea prezentului il face pe lenes sa se uite in trecut si sa gaseasca vinovati,pe cand curajosul se ridica de fiecare data si o ia de la capat.Nu incerca sa schimbi pe nimeni,ci doar pe tine insuti.In loc sa te justifici si sa te explici la nesfarsit in fata unor oameni,explica-ti tie despre tine niste lucruri.Inconjura-te de oameni,cu aceeasi deschidere fata de experienta.A fi optimist nu inseamna sa fii rupt de realitate.Inseamna sa-l accepti,dar sa alegi sa vezi frumosul.Optimismul inseamna a accepta ca viata e si chin si suferinta,si ca le vei experimenta,dar de fiecare data te vei ridica si o vei lua de la capat,pentru ca viata este si bucurie si placere.Stai 10 minute si numara secundele si vei descoperi ca ai timp.Stai si gandeste-te pe tine,contempla viata,fara a pune etichete de bine sau rau.Doar in liniste ne putem alege zgomotele cu care sa ne umplem timpul.Timp este,doar sa-l investim corect.De cele mai multe ori problema nu e de morala,ci de curaj si disciplina.Nu renunta,istoria a fost scrisa de neinfricati.Rugaciunea este o forma de a spera a celui ce nu indrazneste sa spere.Ma simt uneori ca si cum mi-as inghiti inmormantarea,fara aceste pilule,m-as fi dus de mult de pe aceasta lume.Intr-un repaos,lacrimile curata retina sufletului mult mai bine decat orice explicatie.Oamenii plang de tristete,dar si de bucurie,iar acest mod de exprimare este una din cele mai emotionale pe care le cerceteaza expertii.Viata e grea,pentru oricine,pentru toti.Cand o lacrima este produsa de glanda lacrimala care se afla intre globul ocular si pleoapa,persoana clipeste involuntar si lacrima acopera ochiul.Apoi,lacrima se usuca in punctul lacrimal,ori incepe sa curga pe obraz.Aceste lacrimi contin un analgezic natural,numit leucina encefalina,care ne ajuta sa ne simtim mai bine dupa o criza de plans.Cand plangem ne creste ritmul cardiac,incepem sa transpiram si simtim un nod in gat,pentru ca respiram mai incet.Fericirea e o calatorie,sa o accepti ca pe o descoperire personala.Traim mai mult in frica decat in curaj.Toti suntem specialisti in a critica,judeca si a da solutii.Pe cand prima solutie la orice,a omului de langa noi este Empatia,a te pune in locul celuilalt,a-ti imagina concret ce sanse a avut.Sa asculti fara sa urmaresti momentul in care sa intervii,sa vezi ce s-a intamplat.Nu sa asculti pentru a te valida pe tine,ci sa asculti pentru a intelege o alta experienta.Nu pentru a avea tu dreptate,ci pentru a trai,momentan un alt mod de a fi.Daca tot nu stim ce aduce viitorul,mai bine sa traim in asteptarea unui miracol decat sa ne programam pentru un dezastru.Oricat ai fugi de decizii si de schimbare,nu ai unde sa te ascunzi decat in anxietate si in depresie.Singurul drept pe care il avem este sa cautam fericirea.Citeste in disperare,sa afli,sa uiti,sa evadezi, ca sa te regasesti.Lista e deschisa,logica e nebunie curata.Lumea te va judeca si te va iubi prin prisma propriilor frici sau intelepciuni.Niciodata nu te vor admira toti pentru ca invidia este arma celor slabi care nu pot admira.Curajul il vei avea doar cand nu vei mai vrea aceptarea tuturor,ci doar a celor pe care tu ii admiri.Cauta mai putina dragoste din partea multimii si mai multa dragoste de sine.De multe ori stim ca celalalt greseste,dar pentru ca noi ii permitem repetat,nu se va corecta niciodata.Stiu exact ce vrei sa auzi si asta iti vor spune.Increderea e o investitie care trebuie facuta in timp,la inceput sunt doar scenarii.Este mai usor sa obtii iertarea decat permisiunea.Aceasta este logica aplicata de multi cei care prefera "Iarta-ma"decat respectul "Te rog"Chiar si o piatra,o floare sau o pasare va pot arata drumul catre Dumnezeu.Esenta lor vi se va revela in tacere si totodata va reflecta catre voi propria voastra esenta.Daca aveti o mare suparare sau tristete,incercati sa nu aduceti sentimentele acestea in casa.Cand cineva te jigneste,nu te razbuna,nu te supara,intrucat aceasta este un dar de la Dumnezeu.Roaga-te in permanenta ca toti cei din jurul tau sa fie fericiti,sanatosi si intreaga lume sa fie binecuvantata.Aceasta rugaciune va iradia multa iubire catre intreaga lume,incat iubirea se va intoarce la tine din belsug.Cum daruiesti,asa primesti!Adevarata umilinta inseamna a te inclina,nu in fata oamenilor,ci in fata Domnului,punandu-ne in slujba Sa.Cand vom trece prin incercari,nu trebuie sa ne revoltam,pentru ca in acceptare,in umilinta,ne vom intari.Umilinta este intelepciunea ce ne indruma pe calea adevaratei puteri.Nu este munte prea inalt,ca El sa nu il miste,nu e problema prea grea,sa nu o rezolve.Nu e furtuna prea grea,sa nu o linistesca.Nu e durere prea grea,sa nu o aline!El poate lua chiar acum,povara ta!Daca te uiti din fata,toti par la fel,daca te uiti din spate,toate par la fel...