Wednesday, December 28, 2016

E greu,sa nu pui nimic la suflet...

Timpul ne e dusman,caci fuge an de an,nu-mi doresc nimic,doar viata s-o infrunt.Iti doresc din suflet doar bine,si-ti spun ce-mi doresc.Tacerea e prea grea,n-as fi crezut ca am sa pot,sa accept sa fiu altcineva.Zadarnic e sa ai aripi,iar cerul usi inchise.Ceea ce nu apreciezi,pierzi.Si ce pierzi,apreciaza altul de doua ori mai mult.Asteptand sa se linisteasca valurile,inveti sa respiri si sub apa.Nu conteaza sa ai multe idei,ci sa traiesti cel putin una.Daca vreodata ai nevoie de o mana de ajutor,o vei gasi intotdeauna in continuarea bratului tau.Pe masura ce te maturizezi,vei descoperi ca ai doua maini,una pentru a te ajuta pe tine,cealalta pentru a-i ajuta pe ceilalti.Fiecare plateste in cele din urma,atat pretul pacatului,cat si pretul bunatatii.Cei care incearca sa isi inece necazurile in bautura uita un lucru,necazurile stiu sa inoate.Moartea nu se stie cand vine,dar anunta cand pleaca.In tot ceea ce faci gandeste-te la sfarsit.Nu confunda coincidenta cu destinul,oamenii nu sunt intodeauna ceea ce par.Tacerea este de aur,atunci cand nu gasesti raspunsul cel mai potrivit.Invata sa treci peste tot,stim cu totii ca nu se merita sa pui totul la suflet.De suferinta ti-e mare,si nu stii incotro s-o apuci,adu-ti aminte ca mare,e Cel ce din lut te-a facut.Nu e incercare prea mare,nu este nimic prea greu,tot ce in suflet te apasa,la crucea Lui sa o pui.Cum adica sa nu mai pun nimic la suflet,cum adica,nepasarea?Nu e vorbva de nepasare,e vorba de tarie sufleteasca.Daca esti prea sensibil la dezastrele si dramele din jur,nu e bine fiindca te afecteaza,si-ti faci rau fara sens.Pai unde sa pui,depinde si cum pui?Pune piciorul drept inaintea stangului,apoi pe stangul inaintea dreptului.Sigur ca nu suntem de piatra dar daca,esti mai realist si nedominat de sentimente,actionezi fara dramatizari inutile.Asta nu inseamna ca trebuie sa ramai impasibil la dramele din jurul tau.Se zice ca cel mai bine e sa fii cu capul in nori si cu picioarele pe pamant,adica cu sufletul mereu la Dumnezeu si cu incredere,dar in acelasi timp cu picioarele clar pe pamant,stapan pe tine si cu incredere in Dumnezeu.Nici eu nu pot sa aplic tot ce am scris,mereu insa incerc.Moartea este o mare incercare pentru noi,oamenii.Ne incearca mai intai de toate durerea despartirii de cei apropiati ai nostri,rude si prieteni,de tot ce avem,de lucrurile pe care obisnuim sa le facem.Ne incearca apoi teama de cum ne va fi dat sa murim,si cei mai multi oameni nu se tem atat de moarte,cat de chinurile ei.Ne incearca spaima de necunoscut,pentru ca nimeni nu stie ce-l asteapta in lumea de dincolo si,oricat de mari ne-ar fi credinta si nadejdea n-avem de unde sti de vom trece cu bine,si de vom fi aflati curati de pacat inaintea "infricosatorului scaun de judecata"Nici un om nu stie care va fi soarta lui in vesnicie.O oarecare alinare aflam la gandul ca pentru starea noastra pacatoasa moartea are si unele foloase.De pilda,cei chinuiti de suferinta asteapta moartea ca pe o izbavire.De multe rele ale trupului si sufletului il scapa moartea pe om,dupa cum spun parintii,si nu trebuie s-o socotim ca lucru de temut,desi a fost rea la inceput.Dar gandul la moartea care vine pe neasteptate,il ajuta sa vada scurtimea vietii de aici si sa se pregateasca pentru ceea ce va sa fie.De aceea,sfarsitul vietii acesteia de aici socotesc ca nu e drept sa se numeasca moarte,ci izbavire de moarte,despartire de stricaciune,slobozire din robie si incetarea tulburarii,risipirea intunericului,si hotarul tuturor relelor.Chiar daca talcuiesc cu finete rostul mortii,moartea nu putea fi socotita decat un lucru rau.Viata omului pe acest pamant este scurta si se imputineaza pe zi ce trece.Viata viitoare insa nu are sfarsit.Asa cum trece pragul mortii,asa va intra in vesnicie,la capatul veacurilor.De aceea omul trebuie sa se pregateasca pentru eternitatea care-l asteapta.In ceasul mortii nu-i vreme de gandire si gatire,aceasta pregatire este lucrarea unei vieti intregi,clipa de clipa.Dupa cum lampa nu poate da lumina fara untdelemn,tot asa crestinul nu poate intra in imparatie fara "untdelemnul faptelor bune".Privegheati,dar,ca nu stiti ziua,nici ceasul.Cel care are pe Fiul are viata,cel ce nu are pe Fiul lui Dumnezeu nu are viata...

No comments: