Saturday, January 16, 2016

O lupta-i viata,deci te lupta!

Incep prin a spune ca nimic in viata nu e intamplator.De ce spun asta?As sta zile intregi sa povestesc,as pierde nopti si sufletul mi-ar obosi,si in final n-as putea sa va spun suficient sa ma credeti,ca toate lucrurile in viata aceasta au rolul lor.Iubirea este singura care demonstreaza ca viata isi are cursul ei,ca fiecare dintre noi are de urmarit un drum,si orice abatere de la acesta este pedepsita,sau poate,o lectie de viata.Se spune ca doar gresind invatam,insa este oare nevoie de suferinta pentru a deschide larg ochii si a face diferenta dintre bine si rau?Pentru unii suferinta este o cale de mantuire,o cale de a atinge absolutul.Ganditi-va la prizonierii din timpul cominsmului,la suferintele pe care acestia le-au indurat in numele credintei.Sa suferi,sa fii schingiuit,sa dormi cu frica de a nu muri fara sa-ti cureti sufletul,fara sa fii impacat cu tine insuti.As vrea sa-mi pot imagina macar o zi petrecuta alaturi de sfintii inchisorilor,alaturi de oameni plini de har,printre lacrimi si suferinte,printre dor si iubire.Mama mea mi-a aratat ce-i iubirea,mi-a aratat ce e credinta,mi-a spus ca iubirea este Dumnezeu,si ca orice vorba poate sa schimbe viata unui om,si o vorba aruncata in vant,poate ucide cele mai profunde sentimente.Suntem generatiile ce fug de moarte,generatiile pentru care frica de moarte este cea mai grea tortura,pentru care batranetea e o jalnica amenintare,si toata viata e o lupta.In fond,pentru ce ne luptam?Pentru bani,pentru averi,pentru tot ce inseamna materie?Nu,lupta-i suferinta,lupta-i lacrima insangerata,lupta-i dragoste.Dumnezeu nu ne pedepseste mai mult decat suntem in stare sa ducem,dar acum,ma intreb,ce au facut ai tineri inchisi in  infernul inchisorilor?Cu ce au gresit acesti martiri in fata lui Dumnezeu?Ei sunt dovada vie ca dragostea pentru Dumnezeu e mai puternica decat orice medicament,e mai importanta chiat decat libertatea.Iubirea e libertate,e evadere din suferinta,e cheia catre fericire,catre acea fericire ce numai nebunii o ating.Suntem nebuni,suntem prizonieri in lumea acesta,de unde,numai moartea ne va scapa.Cred ca nu exista om pe lumea asta care sa nu fi avut de purtat macar o lupta.Te lupti cu ispite,te lupti cu altii,te lupti pentru ceva,sau pentru cineva,te lupti cu tine.Oricum ar fi nu poti sa renunti la lupta,nu poti sa te ascunzi de ea,nu poti sa te dai batuta.Poti sa te lasi in voia valului,in voia vietii,poti sa sezi bland si sa astepti,sa vezi unde te duce.Daca te lasi in voia curentului te va duce undeva,dar categoric nu acolo unde ai visat.Sa iti indeplinesti visele trebuie sa te chinui,sa te zbati,sa iti doresti cu toata fiinta ta sa se intample,sa faci sacrificii si sa nu renunti niciodata.E greu dar nu imposibil.O categorie de oameni sunt cei care prefera sa "go with the flow"ei sunt convinsi ca viata le este trasata de la inceput si orice ar face nu pot iesi din tipar,asa ca se lasa in voia sortii pentru ca sunt convinsi ca nu au de ales.Unii isi analizeaza deciziile pentru ca stiu ca fiecare decizie le va influenta viata mai tarziu.Din cand in cand,rascrucea mea s-a transformat intr-un camp de lupta.O lupta-i viata,deci te lupta,descult si cu camasa rupta,cu burta si cu fata supta,te lupti si altii se infrupta.Dar nu-ti pierde nicicand elanul,si nici in gand sa nu-ti schimbi planul,lupta cu totii,lupta cu clanul!In viata totul este tonul,e foarte inutil pardonul,dai vietii,ca sa-i tii isonul.Te lupta,caci e-o lupta de viata,de cum incepe dimineata,lupta sa-i schimbi vietii fata.Si viata ta e ca o barca pe ocean,tu mergi inainte spre mal.Si viata ta e o viata plina de incercari,la fel ca un vapor,ce se duce peste zari,si tu in lumea aceasta esti un calator,in viata aceasta a incercarilor.Fii curajos in marea lupta,fii viteaz,cand valurile se ridica in talaz,sa nu te lasi de valul lumii biruit,deci,tu te lupta sa fii mantuit!In lupta aceasta,sa nu fii descurajat,chiar daca valurile vin neincetat,sa ramai intotdeauna credincios.Problemele ne transforma in stane de piatra,ne usuca inimile,ne seaca ochii de lacrimi.Uneori ma gandesc la suferinta ca la o metoda de eliberare,de evadare.Plang adesea si totusi nu stiu de ce,atata plans.Am invatat ca trebuie sa lupt,ca trebuie sa sper,ca trebuie sa tin capul sus cand poate totul e pierdut.Am invatat sa apreciez ceea ce am,fara sa ma plang de ceea ce-mi lipseste.Privesc viata ca pe un dar,un dar ce-l primesc o singura data,un dar ce merita pretuit.Am invatat sa-l iubesc pe Dumnezeu,si sa-l simt.Numai credinta mantuieste pe om,credinta e puntea vie peste prapastiile dintre sufletul zbuciumat,si lumea plina de enigme.Dumnezeu nu ne lasa la greu,doar ca unele fapte mai devreme sau mai tarziu sunt pedepsite,insa suntem datori sa credem,sa iubim,si sa luptam,lupta vietii.Nimic nu-i mai de ras ca plansul,in ochii unui luptator.O lupta-i viata,deci te lupta,cu dragoste de ea,cu dor.Pe seama cui?Esti un nemernic,cand n-ai un tel hotaritor.De n-ai pe nimeni,te lupti pe seama tuturor.Dar sunt eroi de epopee,cand bratul li-e biruitor.Oricare-ar fi sfarsitul luptei,sa stai luptand,caci esti dator.Traiesc acei ce vreau sa lupte,iar cei fricosi se plang si mor.De-i vezi murind,sa-i lasi sa moara,caci moartea e menirea lor.E lupta tot mai grea pe cale,atatea valuri bat mereu,ca sa darame,sa doboare,pe cei alesi de Dumnezeu.Luptati,luptati,putin mai este,priviti in sus nu dati inapoi.Sunt multi bolnavi cu grele boale,care gem pe paturi de spital,mai suferiti,putin mai este,in cer nu vor mai fi bolnavi.Azi plangem multi cu lacrimi grele,ii vrem cu noi pe toti cei dragi,mai plangem dar,putin mai este,Isus vine,s-a terminat.Din nou o inspiratie,de la un numar de masina"FT2WIN"Lupta ca sa castigi.Si eu ma lupt sa castig,mai multa experienta de viata,dar mai mult ca atat,ma lupt sa castig viata vesnica.Multe pierde omul in viata,dar sa nu ne pierdem,increderea in Dumnezeu.In majoritatea timpului am dat totul,si am castigat putin.N-am castigat nici pe jumate din cat am dat.In schimb am pierdut multe,am pierdut lucruri,oameni pe care oricat as vrea,nu am cum sa-i mai aduc inapoi.Ce mai am,un trup.Un trup pe care nu l-am pierdut,nu l-am vandut.Ceea ce nu am trait la timp,nu mai traim niciodata.Tot ceea ce pierdem,pierdem pentru totdeauna.Fiecare dintre noi ar trebui sa se opreasca putin si sa mediteze asupra acestor cuvinte.Prea ocupati,prea grabiti in goana noastra nebuna de zi cu zi,omitem cele mai importante,cele mai de pret lucruri,poate fara sa ne dam seama.Si zilele,saptamanile,lunile si anii trec fara sa ne dam seama,si odata cu ei,si copiii.Am renuntat la multe,dar nu am incetat nici o clipa sa le fiu si mama si prietena,sa le fiu mereu aproape.Sunt momente cand simt ca imi prelungesc viata prin copiii mei.Sa nu lasam timpul sa treaca,intrucat tot ceea ce pierdem,pierdem pentru totdeauna.Am suferit,am plans,mai mult,mai putin.Am cunoscut neimpliniri si despartiri.Cu toate acestea,nimic nu dureaza la nesfarsit.Dar am invatat sa pastrez intr-un colt de suflet,lucruri pe care sa nu mi le poata lua nimeni.Le-am pitulat bine de ochii lumii.Mi-am pus deoparte demnitatea,credinta.Le pastrez la loc de cinste,in camarutele inimii mele.Am pierdut prietenii,am pierdut cuvinte,am pierdut zile,am pierdut si nopti cautandu-ma.Am pierdut momente,secunde,franturi de viata,imbratisari,si mangaierei,dar am in inima comori.Un om care a ramas fara ceva de care crede ca depinde viata lui.Pentru unii totul,poate insemna un lucru anume.Oare exista om care sa nu fi simtit macar o data in viata lui ca a pierdut totul?Si totusi,viata lui a continuat.A gasit putere sa se desprinda de trecut,sa isi vindece ranile,sa isi invinga slabiciunile si sa o ia de la capat,in alte locuri,cu alte lucruri,cu alti oameni,cu alte povesti de viata.Cand crezi ca ai pierdut totul,ar trebui sa iti amintesti ca inainte de a avea acest tot,considerai ca nu ai nimic.Atunci cand spui ca ai pierdut totul,ai pierdut de fapt,increderea in tine,in oameni,in povesti frumoase,in iubire.Oamenii nu ne apartin,de aceea nu-i putem pierde.Ei ne insotesc o vreme,in calatoria noastra numita viata,apoi se alatura altor oameni.Nimic nu ne garanteaza ca un om ne va insoti pana la capatul calatoriei noastre,nici iubirea pe care i-o purtam,nici loialitatea,nici promisiunile.Oamenii au dreptul sa aleaga,iar atunci cand simt ca nu mai apartin unui loc si unui suflet,pleaca.A depinde de un om,a-ti limita intregul univers la o singura persoana,este o greseala.A crede ca fara acel om nu mai ai nimic,ca nu mai poti face nimic,ca nu mai insemni nimic este o greseala.A renunta la tot ce esti si ce ai,doar pentru ca ai pierdut,este o greseala.Si nu vei putea pierde totul decat atunci cand te vei pierde pe tine insuti.Am cules niste ganduri care ne pun pe ganduri,care ne aduce inca o data aminte ca timpul e necrutator si cum sa il pretuim mai mult,ca fiecare clipa trebuie traita cu un scop anume.Fii intelept,curat,nu te vinde pe nimic.N-am nevoie de promisiuni,am nevoie sa cred.Nu am nevoie de cuvinte nespuse la timp.Nu am nevoie sa ma intorc acolo unde nu imi e locul.Am nevoie sa iert si sa spun ce simt,sa ma descarc.Trecutul si viitorul sunt doar amintiri.Si trecutul si viitorul sunt chiar aici,acum.Am pierdut asa de multe in viata,cu toate ca am pornit sincera si curata.Dar a fost lung drumul si cu multe dureri.Peste tot ce e frumos,peste tot ce te tine in viata.Trecutul nu poate fi adus inapoi,si ca ori acceptam pierderea,si trecem mai departe in viata,ori ramanem blocati intr-o depresie care nu isi are rostul.Am pierdut multe in viata,dar speranta inca nu.In goana noastra de a ne demonstra cat de mari si tari suntem,am uitat sa ne bucuram de ce ne aduce cu adevarat placere in viata.Credeti-ma ca cele mai simple lucruri sunt cele pe care la regretam cel mai mult,atunci cand le pierdem.Traiti fiecare clipa ca si cum ar fi ultima,si bucurati-va chiar si atunci cand vi se intampla lucruri mai putin vesele,ca in definitiv,asta e viata noastra.Cu bune,cu grele,cu fericiri si necazuri,cu zambete si plansete,una avem si este mai firava decat ne inchipuim.Printre lacrimi,traiti-va viata oameni buni,si nu uitati sa puneti in cele mai grele momente un zambet in coltul gurii.Pentru prima data in viata am avut curaj sa ma privesc pana in adancul sufletului.Familia nu o poti alege,ea ne-o da Dumnezeu,pretenii si omanenii din jurul tau sunt rezultatul alegerilor tale.De cand te trezesti si pana te intizi inapoi in pat sunt doar o insruire de decizii luate doar de tine.Intotdeauna am apreciat oamenii care adorm imediat cand pun capul pe perna,asta inseamna ca traiesc frumos,fara sa regrete nimic.Cu totii ne-am dorit sa fim perfect sanatosi,dar din pacate sunt multi dintre noi care ne nastem cu deficiente,malformatii,boli incurabile.Pe cine sa dai vina?Multi dintre noi am pierdut in viata.Nimeni nu stie cand e momentul potrivit,dar nimeni nu asteapta sa gasesti momentul.Viata e prea scurta,am ajuns la concluzia ca daca nu profiti de fiecare ocazie,cat inca esti in floarea varstei,la batranete nimic nu mai are farmec.Printre lucrurile mele cele mai de pret pe care le posed sunt si cateva cuvinte pe care nu le-am spus niciodata,pierduta in ganduri.In fiecare zi sa cauti fata Lui,sa traiesti alaturi de Dumnezeu.Mergand cu Isus vei putea sa ii lasi apasarile,vei auzi glasul Lui care nu il poti confunda cu nimeni altul.Am cerut lui Isus sa fie prietenul meu,si El ma acceptat dar nu pe blog ci in viata mea din fiecare zi.Mi-a spus ca ma va tine de mina,va fi acolo in fiecare clipa grea din viata mea,chiar si atunci cand eu nu il voi simti,El tot acolo va fi.Mi-a spus ca imi poarta poverile,ca El pentru mine si-a dat viata.Mi-a spus ca intr-o zi se va intoarce si ma va lua acasa,acolo unde va fi vesnic soare,si nimic necurat nu va mai fi,unde intristarea va disparea,si vom petrece vesnicia impreuna.Poate viata nu a fost asa cum m-am asteptat.Intr-o zi am vazut ca totul a fost un vis,viitorul nu a fost asa cum mi-am imaginat,si atunci am inteles ca viata mi-a fost daruita in dar.Caci numai alaturi de Dumnezeu visele prind contur,caci numai cu El este fericire.Doresc sa intelegi ca intr-o zi aici totul se va sfirsi,ca Dumnezeu te vrea alaturi de El in cer.Astazi am plans.Nu pentru ca sunt in suferinta,ci am plans pentru ca am realizat cat de degradata este lumea in care traiesc.Pentru cateva secunde am simtit cea mai mare durere pentru o lume pierduta in pacat si in nepasare fata de cei din jur.Am plans pentru copiii mei,pentru orfanii care mor de foame,pentru oamenii singuri si tristi,pentru oamenii care nu mai au motive sa traiasca.Am lasat lacrimile sa curga pentru un pamant atat de frumos,locuit de oameni inconstienti,egoisti care nu cauta decat propria satisfactie.Am plans pentru toate lucrurile frumoase care s-au pierdut,pentru moralitate,pentru buna educatie,pentru oamenii inteligenti de care avem nevoie si nu-i mai gasim.Am realizat ca lumea a uitat ca este aici jos,cu un scop,acela de a fi util,celor de langa noi,si naturii.Pentru ca am fost creati dependenti unii fata de ceilalti.Iar noi,oamenii detinem cea mai mare putere,deci suntem responsabili.Insa vrem totul,fara a face nimic.Traim intr-un loc unde violenta,atinge punctul culminant.Plang pentru o lume care se demoralizeaza.Nimeni nu iti poate duce pe umeri durerea si problemele,oricat de dispus ar fi sa te ajute.Indiferent cati prieteni ai in jur,cat de mult te-ar sustine moral,durerea va ramane doar a ta.Am nevoie de liniste.Stiu doar ca am o multime de amintiri pe care le rasfoim din cand in cand cu drag sau cu dor,cu zambete sau cu lacrimi.Cand mi-e dor,derulam momentele din viata mea.Pe pamint avem o lupta,ce-n cuvint e aratata,lupta credintei sfinta,ce de Domnul e trasata.Sa luptam cu rivna mare pina Domnul va veni,caci prin orice incercare,doar luptind vom birui.Hai lupta,Raveca,lupta,nu te da batuta.Spre tara luminii inainte cu rivna si avint.Stai treaza si vegheaza intruna,pana in zori de zi,c-atunci primivei cununa,cand Domnul va veni.Sunt momente cand treci in viata prin imprejurari groaznice.Problemele vin peste tine cu rapiditate,simti ca dintr-o data ai pierdut controlul si esti tarat intr-un vartej din care nu poti iesi.Afli ca ai o boala incurabila,cineva apropiat moare,sunt mii de nenorociri care se intampla in momentul asta in lume,si in timp ce poate altii se distreaza si sunt pe val tu te simti zdrobit,la pamant,nu mai vezi nici o speranta.Nu luptam cu boala,cu moartea,ci luptam pentru viata,pentru speranta,pentru bucurie,pentru iubire,pentru Cer.Nu luptam contra a ceea ce ne depaseste.Trebuie sa privim viata,sa privim pozitiv.In domeniul suferintelor care provin din sensibilitatea noastra,trebuie sa luptam pentru ca fiinta interioara sa creasca in noi astfel incat,tot ceea ce ne raneste,sa avem aceasta capacitate de a incredinta Lui Dumnezeu.Suferinta este titlul de noblete al celui care sufera.N-as indrazni sa-i vorbesc cuiva care sufera,daca n-as fi omul durerilor.Pe mine suferinta ma transformat.Nu ezit sa vorbesc despre suferinta,deoarece am suferit ingrozitor,si inca mai sufar.Stiu ca cei care-i viziteaza pe bolnavi,vorbesc despre orice in afara de suferinta.In fata suferintei e o teama.Este atat de usor sa evacuezi aceasta problema a suferintei,a bolii si a mortii pentru a nu vedea lucrurile decat asa cum ar vrea sa le vada lumea.Este un optimism in spatele caruia se ascund realitati ale vietii.Suntem intr-o perioada  in care suferim ingrozitor,dar nimeni nu vrea sa sufere,sau nimeni nu stie sa sufere.Suferinta este inevitabila.Fie ca este fizica,morala sau spirituala,suferinta poarta in ea ceva divin,daca este legata de Cruce.Suferinta Lui Cristos este dovada iubirii,iar propria noastra suferinta trebuie sa ne faca nu sa ne inchidem in noi insine,ci sa iubim cu adevarat.Nu abandonez lupta,ma declar supravietuitoare.Oftez adanc si trag aer in piept,si nu mai vreau ca nimeni sa ma mai vada.Tu nu te confrunti cu greutatile mele,eu am ajuns la capat.Chiar crezi ca nu stiu ce inseamna sa nu mai poti?Crezi ca nu vreau sa fug departe,sa ma ascund la capatul lumii sperand ca suferinta si durerea imi vor pierde urma.Cineva mi-a soptit ca inca nu-i gata lupta mea.Si am mai primit putere.Cand eram plina de credinta si speranta,cand ma simteam atat de puternica crezand ca eu voi fi cea care va reusi ceea ce altii nu au reusit niciodata.Simteam ca am in inima si in suflet cele mai puternice arme ca sa pot duce pana la capat lupta.Vreau sa-ti zic un lucru,chiar daca renunti si abandonezi lupta,ea niciodata nu te va abandona pe tine.Poti fugi de probleme,de greutati,dar asta nu inseamna ca si ele vor fugi de tine.Te vor urmari peste tot si vor fi mai mari si mai puternice ca niciodata.Dar stii ce nu te va parasi niciodata?Prezenta lui Dumnezeu.Chiar daca nu-l vei simti,El va fi langa tine.Aduna-ti ultimele forte,ridica-ti privirea in sus,lupta cu ultimele puteri si nu te da invinsa.Singurii invinsi sunt cei care nu mai lupta.Dumnezeu este alaturi de noi in fiecare moment al existentei noastre.El este raspunsul tuturor intrebarilor,El este cheia spre lumina,adevar si iubire.Sa ne bucuram de ceea ce avem,de momentul prezent,de prezenta celor dragi in viata noastra,si de binecuvantarile zilnice.Viata e o lupta,deci te lupta.Dumnezeu a pus putere in tine,are un plan cu tine,ti-a dat daruri ca sa le folosesti cu intelepciune,poti fi o unealta foarte buna in mana Stapanului.Ferice de cel ce rabda ispita.Caci dupa ce a fost gasit bun,va primi cununa vietii,pe care a fagaduit-o Dumnezeu celor care-L iubesc.Iacov 1:12 Adesea noi trebuie sa invatam rabdarea in scoala suferintei.Si ajungem la ea indurand,sa nu strigam sau sa ne plangem in ceasul incercarii,ci sa ne incredem in Dumnezeu care ne iubeste.Si sa dorim sa intelegem ce vrea Domnul sa ne invete in incercare.Lupta-te lupta cea buna Raveca,a credintei,apuca viata vesnica,la care ai fost chemata si pentru care ai facut acea frumoasa marturisire inaintea multor martori.1Timotei6:12 Lupta cea buna a credintei este aceea in care luptam nu cu propriile puteri,ci prin Isus si prin puterea Sa.Veniti impreuna cu mine sa mijlocim inaintea lui Dumnezeu pentru cei bolnavi,cei in necaz si strimtorare.Cand ne rugam,recunoastem si declaram in mintea noastra si in atitudinea smerita ca numai El Dumnezeu,Tatal, Fiul si Duhul Sfint,este acela in care ne incredem ca poate veni in ajutor.Cand ii cerem lui Dumnezeu in rugaciune ceva,inseamna ca noi ii spunem lui Dumnezeu,eu sunt nimic iar Tu esti totul.Tu esti,Atotputernic,Atotstiutor,Omniprezent,Creatorul,si faci ce vrei in cer si pe pamint.De aceea vreau sa ma rog inainte de toate pentru mama mea,pentru mine si copii mei,Camelia,Ramona,Emanuel si Alice si nepotelul meu Lucas,tot odata si pentru sora mea Mariana si Ted si copii ei,Ciprian,Julia si Daniel,apoi pentru fratele meu Nelu si Luci si copii lor Rahela si fam,Rebeca si fam,Ruth,Jhon,Elizabeth si Sara,Domnul sa se indure de toti si toate si sa aibe mila de noi,mana lui protectoare sa fie peste noi toti,avem mare nevoie de rugaciune,si nu numai de noi ci si de toti copii Domnului.Ma rog ca voia Ta sa se faca in toate.Problemele ne distrag atentia de la lucrurile valoroase si cu adevarat importante.Nu vom avea timp sa ne odihnim,nici macar sa privim la cel de langa noi si alergarea noastra devine o goana.Privind inapoi,abia atunci vom realiza ca in graba noastra am spulberat toate clipele frumoase.Ne dam seama ca in lupta noastra cu problemele,am sacrificat sentimentele si am cules durerile,iar noi trebuie sa pretuim viata si fiecare clipa ca la final,nu grijile sa ne incununeze fruntea ridata,ci toata frumusetea ce-am descoperit-o pe pamant.A te bucura in pace este o binecuvantare,dar a te bucura in necaz si probleme,aduce o mai mare satisfactie pentru sufletul tau.Daca ai lasat ca grijile si temerile zilei de maine sa-ti fure linistea si fericirea,poate este timpul sa inveti sa pretuiesti momentul si sa-ti valorifici viata cu bune si rele,cred ca nu exista om pe lumea asta care sa nu fi avut de purtat macar o lupta.Te lupti cu ispite,te lupti cu altii,te lupti pentru ceva si te lupti cu tine.Oricum ar fi nu poti sa renunti la lupta,nu poti sa te ascunzi de ea,nu poti sa te dai batut,poti sa te lasi in voia vietii si sa astepti sa vezi unde te duce,sa faci sacrificii si sa nu renunti niciodata,e greu,dar nu te da batuta.O lupta-i viata,deci te lupta.Totdeauna,pe-a Domnului cale,au fost lacrimi si-au fost spini destui.Dar acei ce-au urmat voii Sale,trebuit-au sa-I semene Lui.N-a iubit lumea,nu,niciodata.Toti acei ce Lui i-au slujit;ci cu-o ura mereu ne-mpacata,i-a hulit,i-a lovit,i-a zdrobit.Dar cu ochii atintiti spre rasplata,din rabdarea Golgotei primind,n-au cartit cei alesi niciodata,ci-au trait si-au murit biruind.Tu fii tare Raveca,caci ziua incercarii e alegerea ta pentru har,stralucita esti in haina ocarii,cand te urci rabdatoare la Calvar.Iar prin moarte umila vei culege,rasplatirea cerescului zel,caci mereu astazi Domnu-si alege pe acei ce sunt vrednici de El.Si viata ta e ca o barca pe ocean,ce zi si noapte merge-n valuri spre liman,deci,nu dormi,fii totdeauna veghetor.Caci poti cadea in val foarte usor.Chiar daca oceanele toate ar fierbe in val dupa val,nu-ti pierde credinta Raveca,tu mergi inainte,spre mal.Si viata ta e-o viata plina de-ncercari,la fel ca un vapor,ce duce peste mari,si tu in lumea aceasta esti un calator,in viata ceasta a-ncercarilor.Fii curajoasa in marea lupta,cand valurile se ridica in talaz,sa nu te lasi de valul lumii biruita,deci tu te lupta sa fii mantuita.In lupta aceasta,tu sa nu fii descurajata,chiar daca valurile vin neincetat,tu sa ramai intotdeauna credincioasa.Privirea ta sa fie la Hristos.Cand incercarile,prea grele ni se par si zilele prea lungi,poverile prea mari,ne mangaie Hristos,El Se va arata,sa-Si ia,pe nori,Mireasa,sa-ti stearga lacrima.Cand vom vedea,pe nori,fata lui Isus,necazul greu de-aici il vom uita,si doar privirea Lui,atunci va lumina,deci luptator fii brav.Nu dispera.Sub cerul furtunos,cand ranile ma dor,de valuri incercat,cand stau far-ajutor,e cineva in cer,ce stie chinul meu,El vine printre valuri,sa ma scape de ori ce rau.Curand se va sfarsi al vietii greu suspin,vom trece,peste rau,in tara de lumini.Acolo vom gusta din slava lui Hristos,ispita va dispare,voi pune crucea jos.Fiti voiosi chiar si-atunci cand necazuri,si-ncercarea in voi vor lovi.Mai frumoasa-i cantarea in lacrimi,mai ceresc e rabdand,a trai.Fiti voiosi,ca-n curand,pe vecie,veti uita c-ati mai plans pe pamant.Fiti voiosi,ca-n curand cerul slavei,rasuna-va si de-al vostru cant glorios.Cand lupta e gata,vom purta cununa,vom purta cununa-n Ierusalimul cel nou,cununa vom purta,cununa de-nvingere.Cand lupta e gata,vom purta cununa,si lupta noi o vom termina.In cer pe flori nu poti fi dus,cand altii s-au luptat,si pentru Regele Isus,chiar viata si-au dat,trebuie sa lupt,sa inving,Doamne ajuta-ma,orice atac vrajmas sa-l sting,cand voi fi in lupta.Rabda totul,in tacere,chiar de-i mare-a ta durere,Dumnezeu te v-ajuta,caci mare-i mila Sa.Lupta-te lupta cea buna,pe acest pamant,ca sa poti primi cununa sus in Cerul Sfant.Dar cand ma voi vedea,in ceruri,cu Domnul in al meu castel,ma voi mira cum de-s acolo?dar asta mi-o va spune El.Asa e calea catre cer,e-o lupta-nversunata.Azi n-o intelegi,ea-i un mister,dar vei pricepe o data.Vei intelege pe deplin,cand lupta-ti va fi gata,cand El va sterge-al tau suspin si vei primi rasplata.Sa nu doriti sa castigati,cununa fara sa luptati,caci nu puteti sa dobanditi cununa fara suferinti,dar nici sa nu-ncercati.La lupta voi sunteti chemati si partea voastra-i sa luptati.Sa biruiti e-al vostru tel,in fruntea luptei,merge El,sa nu descurajati.Dar in curand,s-a termina si drumul,al suferintei drum se va sfarsi,nu iti va fi lupta o vesnicie,ci scurte-ti vor fi zilele de chin.Ce vei primi acolo sus,nu sunt cuvinte-aici de spus,dar fericirea-ti va tinea cu Isus in veci,pururea.Fii tare deci si intareste-ti pasul,pe-al vesniciei drum sa-naintezi.Imbarbateaza-ti inima Raveca,si tot mai mult pe Domnul sa-L iubesti.Si-acum la incheiere iti spun,sa nu te mai opresti in drum,si trista Raveca,tu sa nu mai fii,Domnul in curand El va veni!Raveca draga,lupta-te lupta cea buna.Cu Dumnezeu,din putere in putere!Pentru a castiga cele mai de pret daruri,pe care putini le valorifica,si putini le iau in seamna.Nu as fi stiut ce inseamna cu adevarat si cat de important este sa te bucuri de ceea ce ai primit odata cu viata.Merita sa risti,caci doar asa poti castiga.Castigi libertatea de a fi ceea ce esti,iar libertatea este cea mai de pret valoare a omului,castigi batalia.Ai liber la incercari si la experiente...



No comments: