Friday, June 5, 2015

Gandeste bine,omule!

Cu ce te lauzi omule,cu ce te mandresti atata?Te lauzi cu bogatia?Gandeste-te a cui nu a fost si a cui nu va fi.Sau te lauzi cu nestematele tale,diamantele si briliantele?Vrei,nu vrei,toate imprumuturile pamantesti se vor intoarce in pamant.Pentru ce,te lauzi cu cele imprumutate?E adevarat,la cuvantul tau se zidesc orase,sub fereastra ta trec mii de curiosi ce ar vrea macar sa te vada cu ochii lor,ca sa povesteasca si altora cum l-au vazut pe marele om.Dar maine peste fruntea ta rece vor misuna miriapozi,si nu-ti vei putea ridica mana ca sa-i dai la o parte.Te lauzi cu faptele tale,cu credinta ta,cu cultura ta?Pazeste-te sa nu ti se ia mintea.Gandesc,cu voce tare,dar,nu intotdeauna ca sa gandesc.Simt ca sa gandesc.Gandurile curg,se infiltreaza in mintea mea si tese o plasa dura,dulce amara.Toate laolalta  imi coloreaza viata in negru,cenusiu si,uneori in ispititoatele culori pastelate.Si simt,simt atat de puternic,incat ma doare.Atat de multe simtaminte ce se invalmasesc in mintea si sufletul meu,iubire,ura,mila,dispret si confuzie.Simtaminte diametral opuse salasluiesc inauntrul meu,simtaminte care-mi aduc intrebarea pe buze.Gandul imi zboara la proportii.Ma amagesc ca poate am iubit mai mult decat am urat,am facut mai mult bine decat rau,dar am pierdut agenda.Uneori,imi doresc atat de aprig ca macar pentru cateva batai de inima,constiinta mea sa amorteasca si sa ma las prada simturilor,sa ma inec in valurile lor,si sa nu-mi pese de consecinte.Este bine sau rau.Intrebari fara raspuns.Tu,cititorule,gandesti sau simti?Si iata ca,dupa indelungi comfruntari cu mine insumi,am decis in sfarsit sa spun cu voce tare ceea ce gandesc,despre lumea in care traim si despre problemele cu care ne confruntam. Indraznesc sa va invit sa va lasati luati de mana,de o fiinta imaginara care va va conduce,din cand in cand,prin labirintul mintii mele,intentia declarata este aceea de a va arata lucrurile intr-o lumina noua ce sper sa va lumineze.Am stat eu si m-am tot gandit care ar fi topicul cel mai important,ori cel mai interesant,ori cel mai serios cu care sa continuu si n-am ajuns la nici o concluzie.De ce?Pentru ca toate subiectele ce ne inconjoara si ne umplu timpul vietii de la un capat la celalalt sunt interesante si importante si serioase.Asa ca am decis sa continuu cu orice imi vine mai degraba in gand.Va aduceti aminte ce invitatie va faceam."Let me take you by the hand and lead you through the streets of my mind"asa ca am sa-mi urmez propria invitatie si o sa ma las eu insumi luat de mana si dus pe strazi mentale,hoinarind la intamplare.Asa ca,urmand indemnul gandurilor mai puternice,o sa mergem in continuare pe o "strada" pe care se perinda multe idei mai vechi ori mai noi,legate de relatiile fundamentale dintre oameni,atat la scara mica,in familie ori intre prieteni,dar si la scara globala,de la nivelul relatiilor din care facem parte.Iar ceea ce o sa spun,dupa cum va preveneam la inceput drum pe blog,nu o sa sune prea frumos si nici nu poate sa fie creionat in culori pastelate,din pacate.Mai toata lumea astazi isi doreste mai pe fata ori mai pe ascuns sa domine pe altcineva,eventual pe cat mai multi cu putinta.De aceea pana si dragostea nu mai este ce era pana nu demult,chiar si intr-o astfel de relatie,intre doi indivizi umani,daca aceasta nu este bazata decat pe ei.Cel putin in prea multe cazuri,unul vrea sa-l transforme pe celalalt pentru a-i servi mai bine dorintelor proprii.Mai toata inocenta omenirii este demult dusa pe apa sambetei,iar restul de alb ramas in civilizatia umana este tot mai abitir pus la colt si impins tot mai mult catre abisul constiintei colective.Raul se instaleaza tot mai comfortabil printre noi,fara a intampina prea multa rezistenta.De aceea,zic eu,inainte de toate avem datoria fata de noi si fata de ceilalti,inainte de toate sa ne trezim din visurile noastre de om,si apoi sa facem tot ce ne sta in putinta ca sa ne recastigam inocenta,contracarand acele forte care tind sa ne impinga pe cale pierzaniei.In acest moment chiar se duce o lupta pe viata si pe moarte intre bine si rau chiar daca Apocalipsa nu pare sa se fi instalat definitiv printre noi,poate nu este chiar atat de vizibila aceasta lupta insa,make no mistake,intr-un final o facem in fiecare clipa,cu fiecare gand dar mai ales cu fiecare concesie pe care o facem principiilor si agentilor negativi din lumea asa-zis moderna si civilizata in care traim.Si cu toate astea,sa ramanem totusi optimisti si increzatori in fortele binelui,acele forte ce se afla in fiecare dintre noi si care pot fi la originea diferentei dintre un viitor inegurat si unul insorit.Sa incepem,daca nu am facut-o deja ori daca am uitat s-o facem,prin a fi sinceri,buni,preocupati dar si atenti la cei apropiati noua.Vom putea extinde apoi aria noastra de acoperire si la restul lumii,pana cand vom putea iubi intreg Universul si manifestarea din el,fie ea vie ori nevie.Convingerea mea este ca daca nu o vom face cat de curand,este foarte probabil ca,nu foarte tarziu in acest secol XXI in care am pasit deja,sa nu mai avem ce schimba si insasi supravietuirea omului ca specie sa fie pusa in pericol.In fine,celor ce vor urmari acest blog,le promit un roller coaster ce ne va rasuci si rostogoli pana la pierderea totala a azimutului si cap compasului din viata banala de zi cu zi,purtandu-ne dintr-o parte a lumii in cealalta,dintr-un colt al realitatii in celalalt,dintr-un aspect al vietii cotidiene in celalalt,din America in Romania,de la suprafata pana in cele mai profunde abisuri,de la sentimentele cele mai luminoase pana la cel mai negru pesimism,din iad in rai si viceversa,de la soare la umbra,de la un pol la celalalt,si prin multe alte extreme si aspecte controversate ale lumii si realitatii in care traim.Si desi acest blog a pornit dintr-o acuta nevoie de monolog rastit la lume si la Luna,fie accept si comentariile voastre,ale celor capabili sa ma infrunte ori sa ma confirme cu mintea deschisa si coloana vertebrala tinuta dreapta pana la durere.E-o lume nebuna,nebuna,nebuna...


No comments: